Românii întâmpină ANUL NOU cu colinde. "Pluguşorul" şi "Sorcova", cele mai cunoscute - VIDEO

"Aho, aho, ho-ho/Mâine anul se-noieste/Plugusorul se porneste/Si începe a brazda/Pe la case a ura/Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are/Semne bune de belsug/Pentru brazda de sub plug", sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

În prima zi a anului, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare fizică şi materială a individului, "Sorcova" fiind cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Citeşte şi: Superstiţii şi obiceiuri de Anul Nou. Ce să faci şi ce să nu faci pentru un 2013 perfect

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul augural "Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!", ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.