Ron Mallett, astrofizicianul care şi-a dedicat viaţa construirii unei maşini a timpului. Cum a început - FOTO

Deşi recunoaşte că teoriile şi proiectele sale de design nu vor permite călătoria în timp atât cât va trăi el, Ronald Mallett, un academician american respectat, încearcă să îşi îndeplinească visul de a se aventura în trecut, pentru a se întâlni cu tatăl său.

Decesul prematur al tatălui, atunci când Mallett avea zece ani, a avut o influenţă hotărâtoare asupra studiilor sale ştiinţifice ulterioare. La aproximativ un an de la acel eveniment tragic, Mallett a descoperit o versiune ilustrată a unui roman SF clasic, "Maşina timpului", de H.G. Wells, a povestit acesta pentru CNN Travel. "Cartea mi-a schimbat viaţa", a spus Mallett.

Astrophysicist Ron Mallett believes time travel is possible, wants to build a machine. https://t.co/XmLxn6fdd8 #science #technology #geek pic.twitter.com/zw0pFRYqMw

— TechEBlog (@techeblog) January 1, 2020

60 de ani mai târziu, Mallett, în vârstă de 74 de ani, este profesor de fizică la Universitatea din Connecticut. Şi-a petrecut viaţa studiind găurile negre şi teoria generală a relativităţii a faimosului Albert Einstein.

Mallett a mai scris lucrări teoretice despre călătoria în timp, iar scopul său final este construirea unei maşini cu care să poată călători în trecut.

Ronald Mallett a crescut în cartierul Bronx din New York şi apoi în Pennsylvania, într-o familie săracă. Pasionat de citit, după decesul tatălui, care i-a insuflat această pasiune, Mallett căuta cărţi în librăriile caritabile, unde a găsit şi lucrări de Einstein, o altă personalitate care l-a inspirat în cariera sa. A servit patru ani în aviaţia americană, având misiuni inclusiv în Vietnam, după care a obţinut un doctorat în fizică, fiind specializat în teoria lui Einstein. A lucrat la proiectele cu lasere ale companiei United Technologies, după care s-a angajat ca profesor asistent de fizică la Universitatea din Connecticut.

În toată această perioadă, s-a gândit în mod constant la călătoria în timp şi modul în care poate fi concretizată, iar, după ce a devenit profesor universitar, a vorbit şi public despre acest lucru şi a descoperit că existau şi alte persoane care se gândeau la ea.

Fizicianul explică faptul că totul se bazează pe teoria specială a relativităţii lui Einstein, precum şi pe teoria generală a relativităţii.

"Pentru a rezuma, Einstein a spus că timpul poate fi influenţat de viteză", a explicat Mallett, care a dat ca exemplu astronauţii ce traversează spaţiul cu o capsulă spaţială la o viteză apropiată de cea a luminii. Timpul trece altfel pentru cei de pe Pământ faţă de cum percep cei din capsulă.

"Ei s-ar putea întoarce şi să afle că sunt cu câţiva ani mai în vârstă, dar pe Pământ să fi trecut câteva decenii", a spus Mallett.

Fizicianul a dat ca exemplu clasicul SF din 1968 "Planeta maimuţelor/ Planet of the Apes", la finalul căruia un astronaut îşi dă seama că nu a călătorit pe o planetă îndepărtată, condusă de primate, ci s-a întors pe Terra într-un viitor postapocaliptic în care omenirea era sub stăpânirea maimuţelor.

"Este o reprezentare corectă a teoriei speciale a relativităţii lui Einstein", a spus fizicianul, care a completat că, potrivit acesteia, dacă vei călători suficient de rapid, vei călători în timp. Şi, efectiv, aceasta este o reprezentare a călătoriei în timp.

Însă această idee priveşte mai degrabă călătoria în viitor, nu în trecut.

Teoria generală a relativităţii lui Einstein este bazată pe conceptul gravitaţiei, cu cât aceasta este mai puternică, cu atât timpul încetineşte. Potrivit teoriei lui Einstein, ceea ce se numeşte forţă gravitaţională nu este o forţă, ci curbarea spaţiului de către un obiect masiv. Mallett spune că, dacă este posibil să curbezi spaţiul-timp, poţi să îl întorci într-o buclă, fiind astfel posibilă călătoria viitor-trecut-viitor.

Mallett a sugerat, de asemenea, că lumina poate fi folosită pentru a influenţa timpul, prin intermediul unui dispozitiv numit laser inel.

Savantul a creat, de altfel, un prototip care ilustrează modul în care laserele pot fi folosite pentru a crea o rază de lumină care circulă şi poate întoarce spaţiul şi timpul, o bază teoretică pentru maşina timpului.

Totodată, Mallett a pus la punct o ecuaţie teoretică ce demonstrează, spune acesta, că maşina timpului va funcţiona.

Totuşi, avertizează omul de ştiinţă, există un mare obstacol, respectiv faptul că poţi trimite informaţia înapoi, dar numai până la punctul în care a fost pornită maşina.

Astrofizicianul Paul Sutter, care realizează şi podcastul "Ask a Spaceman!", spune că, de câte ori cineva vrea să construiască un dispozitiv teoretic pentu călătoria în timp, apar mereu obstacole legate de legile fizicii. Despre munca lui Mallett spune că este interesantă, dar că nu crede că va da roade, pentru că există multe goluri în teoria acestuia.

Lacune au descoperit, în 2005, şi Ken D. Olum şi Allen Everett, de la Institutul de cosmologie şi Departamentul de fizică şi astrnomie de la Universitatea Tufts.

O atitudine mai favorabilă are scriitorul ştiinţific britanic Brian Clegg, care l-a prezentat pe Mallett în cartea sa "How to Build a Time Machine", acesta fiind de părere că propunerea lui Mallet merită să fie testată.

"Dacă funcţionează, trebuie subliniat că nu este o maşină a timpului practică, ci va produce un efect mic, dar măsurabil, care va demonstra principiul", spune acesta.

Mallett care a şi clarificat spunând că ideile sale sunt teoretice, încearcă să găsească fonduri pentru a face experimente reale, subliniind că un astfel de dispozitiv este foarte scump.

În 2008, Mallet şi-a lansat o autobiografie, "The Time Traveler", care urma să fie adaptată în regia celebrului Spike Lee, proiect care nu s-a concretizat. În prezent, o altă mare companie de la Hollywood este interesată de volum.

Foto: Profimedia