S-a descoperit un material supraconductor revoluţionar care ar putea ajuta domeniul energiei şi al electronicii

Descoperirea sa ar putea duce la reţele electrice care sunt capabile să transmită energia fără probleme, economisind până la 200 de milioane de megawaţi oră care se pierd în prezent din cauza rezistenţei. De asemenea, ar putea contribui la fuziunea nucleară, un proces mult aşteptat care ar putea crea energie nelimitată.

 

Printre alte aplicaţii se numără trenurile de mare viteză, care plutesc şi noi tipuri de echipamente medicale, sugerează ei.

 

O echipă condusă de acelaşi om de ştiinţă, Ranga Dias, a raportat anterior crearea a două materiale supraconductoare puţin mai puţin revoluţionare, dar la fel de asemănătoare, în lucrări care au fost publicate în Nature şi Physical Review Letters. Lucrarea din Nature a fost în cele din urmă retrasă de editorii revistei, pe fondul unor întrebări legate de abordarea cercetătorilor.

 

De data aceasta, profesorul Dias şi echipa sa spun că au luat măsuri suplimentare pentru a evita critici similare. Oamenii de ştiinţă au căutat să valideze acea lucrare veche cu date noi colectate în afara laboratorului, cu o echipă de cercetători care au urmărit în direct ce se întâmpla, şi au întreprins un proces similar pentru noua cercetare.

 

Noul material este descris în lucrarea „Evidence of near-ambient superconductivity in a N-doped lutetium hydride”, publicată astăzi în Nature.

 

Materialul a fost supranumit „reddmatter”, după culoarea sa şi ca o aluzie la un material din Star Trek. Acest nume i-a fost atribuit în timpul procesului de creare, când oamenii de ştiinţă au descoperit că, în mod surprinzător, a devenit de un „roşu foarte strălucitor” în timpul creării sale, potrivit Independent.

 

Profesorul Dias şi echipa a realizat materialul luând un metal de pământuri rare numit luteţiu şi amestecat cu hidrogen şi o mică parte de azot. Apoi au fost lăsate să reacţioneze timp de două sau trei zile, la temperaturi ridicate.

 

Compusul a ieşit sub forma unui albastru intens, potrivit articolului. Dar a fost apoi presat la o presiune foarte mare, când s-a transformat din albastru în roz, pe măsură ce a ajuns la supraconductibilitate, iar apoi a devenit din nou de un roşu intens în starea metalică nesupraconductibilă.

 

Pentru a funcţiona, materialul necesită în continuare să fie încălzit la 20,5 grade Celsius şi comprimat la aproximativ 145.000 psi. Dar acest lucru este mult mai puţin intens decât alte materiale similare, inclusiv cele anunţate în 2020 de profesorul Dias, care au adus entuziasm şi scepticism din partea oamenilor de ştiinţă.

 

Şi este suficient de practic pentru ca oamenii de ştiinţă implicaţi în lucrare să spună că va marca o nouă eră pentru utilizarea practică a materialelor supraconductoare.

 

„O cale către electronice de consum supraconductoare, linii de transfer de energie, transporturi şi îmbunătăţiri semnificative ale confinării magnetice pentru fuziune sunt acum o realitate”, a declarat profesorul Dias într-un comunicat. „Credem că am ajuns la era modernă a supraconductorilor”.

 

Aceste aplicaţii practice ar putea include utilizarea materialului pentru a accelera dezvoltarea „maşinilor tokamak”, care sunt în curs de dezvoltare pentru a realiza fuziunea nucleară.