Sonda Phoenix a colectat primul eşantion de sol analizabil de pe Marte

Phoenix, care a ajuns, pe 25 mai, în zona arctică, neexplorată până în prezent, a planetei Marte, a colectat la sfârşitul săptămânii trecute prima mostră de sol. Însă eşantionul a fost prea granulos şi nu a putut fi introdus în containerul unuia dintre cele opt micro-cuptoare numite TEGA ("Thermal and Evolved Gas Analyzer"), ce pot încălzi materialele până la 100 de grade Celsius.

"După ce am acţionat pentru a şaptea şi ultima dată vibratorul, pentru a face să cadă particulele prin sita de la intrarea în TEGA, am fost surprinşi să vedem că datele indicau că acest cuptor era plin", a explicat, miercuri, William Boynton, unul dintre cercetătorii misiunii. Acesta a explicat, apoi, că se aşteaptă ca joi să închidă cuptorul, care este de unică folosinţă, şi să înceapă analizele.

Procesul de analizare va dura cinci zile. În primele patru zile, temperatura va fi crescută treptat, pentru a se putea identifica apa şi diferitele minerale prezente în mostra de sol, a explicat cercetătorul. În timp ce se descompun, în urma expunerii la căldură, mineralele eliberează apă şi dioxid de carbon, cu care au interacţionat chimic în trecut, a adăugat acesta.

Peter Smith, coordonatorul ştiinţific al misiunii Phoenix, de la Universitatea din Arizona, a subliniat că solul din permafrostul marţian pare "foarte interesant şi neobişnuit". Este format dintr-o crustă fină, la suprafaţă, care acoperă un material de consistenţa nisipului. Însă acest sol are tendinţa de a se aglomera şi a se lipi.

Porţiuni din eşantionul depus la intrarea în TEGA au aderat puternic pe suprafaţa metalică a aparatului, a continuat acesta. Materialul este, aparent, dotat cu proprietăţi chimice sau electromagnetice speciale, care îl diferenţiază de tot ceea ce s-a descoperit până în prezent pe Marte. Acest material va fi examinat cu microscopul cu care este echipată sonda Phoenix. Potrivit lui Peter Smith, primele imagini de la microscop vor ajunge pe Terra joi.

Cercetătorii s-au declarat încrezători în faptul că sonda va găsi apă îngheţată în sol, a doua etapă dintr-o serie de experimente al căror obiectiv este să permită descoperirea unor indicii de viaţă primitivă în trecutul planetei roşii.

Oamenii de ştiinţă sunt, în prezent, de acord cu privire la posibilitatea ca Marte, a cărei formare datează, ca şi pentru Pământ, de circa 4,6 miliarde de ani, să fi fost, într-o perioadă, foarte umedă.

Anterior, sonda americană Mars Odyssey a detectat în 2002 vaste cantităţi de hidrogen la suprafaţa planetei, confirmând faptul că Marte, mai ales în regiunile polare, este acoperit de gheaţă. Alţi doi roboţi americani, Opportunity şi Spirit, care continuă de trei ani să exploreze suprafaţa lui Marte la ecuator, au descoperit indicii ale prezenţei apei în trecutul planetei.