Spiritul Paştelui şi oportunitatea comerţului, în toată Capitala, în întâmpinarea Floriilor

Amplasarea meselor cu mărfuri pe trotuare, în special la ieşirile din staţiile de metrou, este de departe cea mai statornică tradiţie din Bucureşti când se apropie câte o sărbătoare. Astfel, pe unde trece în drum spre casă sau serviciu, fiecare are ce vedea în dreapta şi-n stânga, mai ales că mersul îi va fi cu siguranţă încetinit după ocuparea unei bune părţi a trotuarului. Trecătorii sunt îmbiaţi cu marfă cu conotaţie pascală, dar şi cu alte lucruri care le-ar putea trezi interesul dacă tot fac nişte cumpărături.

La Piaţa Romană, alături de ouă din lemn pictate, lumânări colorate în formă de ouă, coşuleţe cu iepuraşi şi pui artificiali, care stau pe un strat improvizat de iarbă şi flori, icoane şi îngeraşi din ceramică, se găsesc şi ciorapi de damă, portofele, beţişoare parfumate, muşamale, eşarfe, bijuterii şi nelipsitele pietre semipreţioase şi cristale, într-un amestec foarte colorat. Dar şi aici mai există câte un demers artistic, fiind oferite, de exemplu, şi mici tablouri şi felicitări cu pictură pe pânză, cu motive de primăvară.

Un târg improvizat este şi în Piaţa Revoluţiei, iar în Parcul Cişmigiu, Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti din cadrul Primăriei a anunţat o ofertă de produse şi obiecte tradiţionale, o expoziţie de flori cu vânzare, dar şi un program artistic, cu spectacole susţinute de grupuri de copii, ansambluri folclorice şi fanfare.

Librăriile Cărtureşti vin, de asemenea, cu produse şi oferte speciale "pentru încântarea papilelor şi desfătarea intelectului după un post lung", la Târgul Cărtureştilor, ediţia de Paşte, de vineri până pe 23 aprilie. Oferta include cărţi de gastronomie "cu reţete demne de festinul culinar al sărbătorii", vinuri, ciocolată artizanală, muzică, filme şi cărţi "alese pe sprânceană", ceramică populară din Marginea, Horezu, Maramureş, Muntenia, ouă încondeiate din Bucovina şi coşuri cu bunătăţi.

Tradiţia este la ea acasă în cadrul târgurilor de la cele două muzee bucureştene dedicate vieţii rurale şi artei populare - Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Satului.

La Muzeul Satului este creat un întreg eveniment de trei zile, de vineri până duminică, "Floriile cu bucurie", pe lângă târg, vizitatorii putându-se bucura de reprezentaţiile mai multor grupuri folclorice şi cântăreţi de muzică populară şi religioasă, reuniţi pentru această sărbătoare. La rândul lor, meşterii au venit cu icoane pe sticlă sau pe lemn, ouă încondeiate, ceramică şi alte produse, ce pot constitui un cadou, alături de preparate din gastronomia tradiţională (cozonac, pască, produse din carne, magiun, şerbet), produsele bio (miere, propolis, ceaiuri din plante), vin şi flori.

În aceeaşi perioadă, o altă desfăşurare de forţe are loc la Muzeul Ţăranului, unde olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, împletitoare, încondeietoare îşi prezintă produsele în cele două curţi şi pe alee. Unii poartă costume tradiţionale şi fac demonstraţii sub ochii vizitatorilor care descoperă că şi un obiect de care se pot servi în bucătărie poate fi o operă de artă. Un sculptor în os şi corn are obiecte decorative şi accesorii, dar şi solniţe şi alte recipiente pentru alimente, minunat lucrate, despre care spune că vor rămâne şi după el.

Feţele de masă brodate albe, crem sau în mai multe culori, ştergarele şi carpetele atrag atenţia străinilor şi românilor deopotrivă, inspirând o migală nesfârşită. Iile, de o mare fineţe, sunt la rândul lor ca nişte piese de muzeu, dar atractive şi pentru copii, pentru aceştia fiind făcute costumaşe întregi. Realizarea unei ii poate dura şi o lună, în funcţie de model, spun ţesătoarele, iar cele mici costă în jur de 60 de lei, în timp ce o ie mare ajunge la 300 de lei. Iulia Goran din Prahova povesteşte că celor mici le place să le arate cum toarce, având caierul cu lână şi fusul alături, gata pentru o demonstraţie. De asemenea, le explică paşii care trebuie urmaţi pentru ca lâna de pe oaie să ajungă în caier. "Şi se fac covoare, pulovere, mănuşi, plăpumi. Acuma nimeni nu încearcă să mai valorifice lâna, se şi aruncă. Noi venim aici şi încercăm să arătăm că mai există tradiţia", spune ea. Din lână se găsesc şi multe păpuşi şi animale la târgul de la Muzeul Ţăranului.

Ceramica este şi ea valorificată în tot felul de forme, de la farfurii, ulcioare şi vaze lucioase şi frumos pictate la bijuterii, de asemenea pictate cu flori, buburuze sau motive tradiţionale, ocarine în formă de cocoş, răţuşte, peşti sau broscuţe ţestoase. Bijuterii sunt multe şi din mărgele, pietre semipreţioase şi lemn pictat.

Casete de bijuterii, rame de oglinzi, mobilier şi ceasuri de perete din lemn sculptat şi pictat par aduse din altă epocă. Tudor Manciulea, din Ilfov, care are astfel de ceasuri de perete, ce costă între 100 şi 300 de lei, dar şi o pendulă, spune că nu face două piese la fel şi că are clienţi care cumpără an de an de la el. "E unul din cele mai bune târguri. Aici vine un anumit public, ţintit spre tradiţia populară", spune el.

Alături de ouă încondeiate, care costă 7 lei, şi icoane pe sticlă, de diferite mărimi, în funcţie de care este şi preţul - de la 40 la 650 de lei -, se găseşte şi pictură naivă, care reflectă umoristic viaţa de la ţară. "Cumpără şi pentru ei, şi pentru a face cadou, avem clienţi care îşi iau mereu şi nu se îndură să le dea, alţii cumpără când se duc în străinătate", spune soţia pictorului Ioan Măric, care stă la stand, soţul fiind cu alte tablouri la Muzeul Satului.

Partea de gastronomie a târgului prezintă, de asemenea, o mare varietate şi, şi aici, un obiect banal devine inedit prin lucrătură şi ingeniozitate. Astfel, ţuica se găseşte la un stand în sticle de diverse forme, inclusiv de pară, strugure sau bou, iar cozonacul poate lua forma unui miel. Nu lipsesc vinurile, multe tipuri de miere, magiunul de Topoloveni şi rachiul.

Şi nu în ultimul rând, la un stand se găsesc 340 de tipuri de gem, cu nume franţuzesc, făcut la Bucureşti după reţete franţuzeşti, cu arome dintre cele mai neaşteptate: de pere cu cafea, whisky, rom sau mojito, ceapă, gutui, ghimbir - pentru a acompania brânzeturi fine şi foie gras, prune cu nucă şi pălincă - adaptare la bucătăria tradiţională. Un borcan sau patru borcănaşe cu gemuri diferite costă 22 de lei.

(Material de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro)