Stolnici transmite Academiei că a colaborat cu Securitatea din obligaţii "ştiinţifice" şi "legale"

Conducerea Academiei Române anunţa, în urmă cu câteva zile, pe site-ul propriu, că a aflat cu "consternare" despre acuzaţiile de colaborare cu Securitatea aduse lui Constantin Bălăceanu-Stolnici, cerându-i să-şi comunice poziţia în această privinţă.

În replică, Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, spune: "Aşa cum am declarat acum câteva luni, am colaborat cu serviciile secrete române în epoca Ceauşescu. Această colaborare a fost determinată iniţial de caracterul special al cercetărilor mele ştiinţifice (şi a relaţiilor internaţionale pe care mi le făcusem prin corespondenţă) ce se refereau la cibernetică şi la studiul reţelelor neurale care la acea epocă erau privite cu suspiciune şi considerate în mod aproape delirant de conducerea noastră ca putând fi foarte periculoase, politic şi militar, şi ca atare trebuie să fie monitorizate în mod riguros. Apoi a fost determinată de faptul că eram cadru de conducere (şef de secţie) în cadrul Institutului de Geriatrie «Ana Aslan», unde aveam zilnic contracte cu străini având importante poziţii politice (chiar şefi de state), militare, economice, în presă şi cultură, la care se adăugau membri marcanţi din lumea terorismului islamic din acele vremuri, precum şi diplomaţii acreditaţi la noi. Această colaborare se înscria în obligaţiile legale de atunci care impuneau raportarea tuturor contractelor şi discuţiilor avute cu personalităţile străine".

Bălăceanu-Stolnici spune că dă aceste explicaţii în urma "violentei şi calomnioasei" campanii de presă pe care a dus-o un cotidian central împotriva sa. În acest sens, el face referire şi la Europa Liberă şi la Vlad Georgescu.

În acest sens, Stolnici spune că afirmaţia potrivit căreia i-ar fi monitorizat pe cei de la Europa Liberă este "calomnioasă", fiindcă stătea la Munchen două-trei zile la câţiva ani şi nu cunoştea acolo decât două persoane.

El precizează că materialele prezentate ca "dovezi" constau din nişte documente dactilografiate, nu olografe, şi dintr-o schiţă pe care oricine îi cunoaşte scrisul poate vedea că nu este făcută de el.

În ceea ce priveşte afirmaţia că îşi datorează cariera Securităţii, Bălăceanu-Stolnici precizează că atunci când a început să colaboreze cu serviciile secrete era deja un medic apreciat şi un cercetător ştiinţific recunoscut în ţară şi străinătate. "De altfel, în toată perioada comunistă nu am putut lucra în învăţământ decât un an ca suplinitor, iar docenţa pe mi-a acordat-o comisia I.M.F. nu mi-a fost niciodată recunoscută", îşi încheie Constantin Bălăceanu-Stolnici explicaţia.

Reacţia lui Stolnici va fi analizată, cel mai probabil marţea viitoare, de Prezidiul Academiei, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul general al Academiei, Ioan Păun Otiman. Prezidiul Academiei este format din: Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Dan Berindei, Florin Filip, Marius Iosifescu şi Marius Sala - vicepreşedinţi ai Academiei şi Ioan Păun Otiman, secretar general al forului.