STUDIU Astronomii au rezolvat o enigmă majoră: stelele şi planetele cresc în acelaşi timp

Astronomii au descoperit că formarea planetelor în tânărul Sistem Solar a început mult mai devreme decât se credea anterior.
Potrivit cercetării, elementele constitutive ale planetelor au început să crească în acelaşi timp cu steaua mamă.
Anterior se credea că planetele se formează doar după ce o stea a atins dimensiunea finală.

4742 afișări

Imaginea articolului STUDIU Astronomii au rezolvat o enigmă majoră: stelele şi planetele cresc în acelaşi timp

STUDIU Astronomii au rezolvat o enigmă majoră în astronomie: stelele şi planetele cresc în acelaşi timp

Un studiu al unora dintre cele mai vechi stele din Univers sugerează că planete precum Jupiter şi Saturn au început să se formeze în timp ce o stea tânără era în creştere.

Anterior se credea că planetele se formează doar după ce o stea a atins dimensiunea finală, dar noile cercetări sugerează că stelele şi planetele cresc împreună.

Cercetătorii spun că studiul, condus de Universitatea din Cambridge, schimbă modul în care am înţeles cum s-au format sistemele planetare, inclusiv sistemul nostru solar, rezolvând astfel o enigmă majoră în astronomie.

Primul autor al studiului, Dr. Amy Bonsor de la Institutul de Astronomie al Universităţii Cambridge, a declarat: „Avem o idee destul de bună despre modul în care se formează planetele, dar o întrebare nerezolvată pe care o aveam este când se formează acestea: formarea planetelor începe devreme, când steaua mamă este încă în creştere, sau milioane de ani mai târziu?".

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au studiat atmosferele stelelor pitice albe, rămăşiţele vechi şi slabe ale unor stele precum Soarele nostru, pentru a investiga elementele constitutive ale formării planetelor, potrivit Independent.

Dr. Bonsor a declarat: „Unele pitice albe sunt laboratoare uimitoare, deoarece atmosferele lor subţiri sunt aproape ca un cimitir ceresc”.

În timp ce interiorul planetelor este inaccesibil telescoapelor, o clasă specială de pitice albe, cunoscute sub numele de sisteme poluate, prezintă elemente grele precum magneziu, fier şi calciu în atmosferele lor în mod normal curate.

Aceste elemente trebuie să fi provenit de la corpuri mici, precum asteroizii rămaşi de la formarea planetelor, care s-au ciocnit de piticele albe şi au ars în atmosferele lor.

Prin urmare, observaţiile piticelor albe poluate pot cerceta interiorul acestor asteroizi sfâşiaţi, oferind astronomilor o perspectivă directă asupra condiţiilor în care s-au format.

Oamenii de ştiinţă au analizat observaţiile din atmosferele a 200 de pitice albe poluate din galaxiile apropiate.

„Este uimitor faptul că suntem capabili să sondăm astfel de procese în sistemele exoplanetare”, a declarat Dr. Amy Bonsor, Universitatea din Cambridge.

Conform constatărilor lor, amestecul de elemente observat în atmosferele acestor pitice albe poate fi explicat doar dacă mulţi dintre asteroizii originali s-au topit cândva.

Acest lucru ar fi făcut ca fierul greu să se scufunde în miez, în timp ce elementele mai uşoare au plutit la suprafaţă.

Acest proces, cunoscut sub numele de diferenţiere, este cel care a făcut ca Pământul să aibă un nucleu bogat în fier.

Dr. Bonsor a declarat: „Cauza topirii poate fi atribuită doar unor elemente radioactive cu durată de viaţă foarte scurtă, care au existat în primele etape ale sistemului planetar, dar care se descompun în doar un milion de ani. Cu alte cuvinte, dacă aceşti asteroizi au fost topiţi de ceva care există doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp în zorii sistemului planetar, atunci procesul de formare a planetelor trebuie să se declanşeze foarte repede”.

Studiul sugerează că imaginea formării timpurii este probabil corectă, ceea ce înseamnă că Jupiter şi Saturn au avut destul timp să crească până la dimensiunile lor actuale.

Dr. Bonsor a adăugat: „Acesta este doar începutul, de fiecare dată când găsim o nouă pitică albă, putem aduna mai multe dovezi şi putem afla mai multe despre modul în care se formează planetele. Putem urmări elemente precum nichel şi crom şi putem spune cât de mare trebuie să fi fost un asteroid când şi-a format miezul de fier. Este uimitor faptul că suntem capabili să sondăm astfel de procese în sistemele exoplanetare”.

Studiul, la care au participat şi cercetători de la Universitatea din Oxford, Ludwig-Maximilians-Universität din München, Universitatea din Groningen şi Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar din Gottingen, este publicat în revista Nature Astronomy.

Citește pe www.zf.ro: Presa olandeză: Poliţia crede că a identificat hoţii tezaurului dacic, precum şi locaţia unde s-ar afla. ”Este vorba de cel puţin trei autori”

Citește pe www.zf.ro: Se naşte un nou pol imobiliar în Bucureşti. Preţurile apartamentelor din această zonă au explodat cu 30% în doar doi ani VIDEO

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: planete,; studiu,; stea,; incepere,; astronomie,; cercetatori

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.