STUDIU: Dulciurile, în topul poftelor alimentare, pentru 63% dintre români

Pentru 63% dintre români, dulciurile ocupă primul loc în topul alimentelor la care poftesc, în timp ce carbohidraţii şi mâncarea de tip fast food reprezintă o prioritate pe lista poftelor alimentare pentru 3 din 10 români, se arată într-un sondaj realizat în luna februarie.

Urmărește
223 afișări
Imaginea articolului STUDIU: Dulciurile, în topul poftelor alimentare, pentru 63% dintre români

STUDIU: Dulciurile, în topul poftelor alimentare, pentru 63% dintre români (Imagine: Shutterstock)

În ceea ce priveşte atitudinea românilor vizavi de poftele culinare, peste 60% dintre respondenţi declară că le dau curs fără a avea regrete. Pe de altă parte, 3 din 10 respondenţi reuşesc să îşi înfrâneze pofta alimentară, iar 2 din 10 români răspund în favoarea poftei, însă se gândesc ulterior la efectele negative ale acesteia.

Când vine vorba de frecvenţa cu care apar poftele alimentare, 63,11% dintre respondenţi au declarat că li se întâmplă des şi foarte des să li se facă poftă de un anumit aliment.

Sportul este soluţia preferată de aproximativ 35% dintre respondenţii care obişnuiesc să mănânce alimente bogate în grăsimi sau zaharuri, în timp ce aproximativ 26% dintre respondenţi apelează la dietele alimentare sau de detoxifiere. Suplimentele de slăbit sunt preferate de puţin peste 20% dintre respondenţi, acestea fiind luate, de obicei, ca adjuvant în diete şi combinate cu sportul.

După-amiaza şi seara reprezintă momentele zilei în care poftele alimentare se intensifică, iar prăjiturile, cafeaua şi pizza sunt alimentele la care românii poftesc cel mai des.

Cei mai mulţi români, 75,77%, simt presiunea unei pofte alimentare cu preponderenţă pe timpul după-amiezei şi al serii, în timp ce doar 2 din 10 români au remarcat instalarea unor pofte culinare în preajma prânzului.

Printre cele mai râvnite alimente şi băuturi se numără fructele, în proporţie de 68,53%, urmate îndeaproape de ciocolată (65,11%), prăjituri (57,21%), cafea (54,63%) şi pizza (51,43%).

În ceea ce priveşte cauza poftelor alimentare, 4 din 10 respondenţi nu au putut identifica un motiv concret. În schimb, 18,85% dintre români asociază poftele cu plictiseala, 17,06% cu stresul, iar pentru 13,24% pofta alimentară apare atunci când altcineva consumă acel aliment sau băutură.

De asemenea, 6 din 10 români au urmat cel puţin o dietă alimentară. Dintre aceştia, majoritatea resimt o intensificare a poftelor culinare pe parcursul dietei. Un procent de 58,41% dintre respondenţi au declarat că au ţinut cel puţin o dietă alimentară pe parcursul vieţii lor. Pentru 62,46% dintre aceştia, perioada de dietă a însemnat şi o perioadă de luptă în ceea ce priveşte poftele culinare, observând o intensificare a acestora.

Tot în perioadele de dietă alimentară, se remarcă o rată mai mică de răspuns faţă de poftele alimentare. Astfel, 67,51% dintre românii care au ţinut cel puţin o dietă alimentară pe parcursul vieţii lor declară că în această perioadă nu au cedat poftelor alimentare. Un procent de 21.38% dintre respondenţi au declarat, de asemenea, că dacă au dat curs poftelor culinare, au avut regrete şi de cele mai multe ori acest lucru a declanşat înăsprirea regimului alimentar. Pe 11,11% dintre respondenţi, totuşi, dieta alimentară nu i-a ajutat să reziste poftelor sau să regrete că le-au dat curs.

Sondajul a fost realizat de XL–S Medical, pe platforma online Ivox, în perioada 3 - 11 februarie, pe un eşantion de 4.683 de respondenţi, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici