STUDIU: Gioconda ar putea fi mama lui Leonardo da Vinci, care ar fi fost o sclavă de origine chineză

Gioconda ar putea fi un portret al mamei lui Leonardo da Vinci, care ar fi fost o sclavă de origine chineză, potrivit unui nou studiu, realizat de istoricul şi cercetătorul italian Angelo Paratico, autorul unei cărţi care va fi publicată în 2015.

Urmărește
687 afișări
Imaginea articolului STUDIU: Gioconda ar putea fi mama lui Leonardo da Vinci, care ar fi fost o sclavă de origine chineză

STUDIU: Gioconda ar putea fi mama lui Leonardo da Vinci, care ar fi fost o sclavă de origine chineză

Angelo Paratico a petrecut ultimii 20 de ani locuind şi lucrând la Hong Kong şi cercetând legăturile dintre Italia şi China de-a lungul ultimelor cinci secole, potrivit dailymail.co.uk. Istoricul spune că o serie de documente descoperite în timpul a doi ani de cercetare stă la baza celei mai recente cărţi ale sale, "Leonardo da Vinci: A Chinese scholar lost in Renaissance Italy" ("Leonardo Da Vinci: Un cărturar chinez pierdut în Italia Renaşterii", n.r.).

Potrivit lui Paratico, volumul, care va fi publicat anul viitor, aduce la lumină o serie de dovezi care îl leagă pe Da Vinci de Orientul Îndepărtat.

"Până la un punct, sunt sigur că mama lui Leonardo era din Orient, dar pentru a o face chinezoaică trebuie să folosim o metodă care presupune deducerea informaţiei. Un client bogat al tatălui lui Leonardo a avut o sclavă pe nume Caterina. După 1452, anul naşterii lui Leonardo, femeia a dispărut din documente. Nu mai lucra acolo", a declarat Paratico pentru publicaţia South China Morning Post.

Tatăl lui Leonardo da Vinci a fost notar şi se crede că mama artistului se numea Caterina, care, potrivit unor studii, ar fi fost o ţărancă locală.

Potrivit lucrării istoricului italian, este mai probabil însă ca mama lui Leonardo da Vinci să fi fost sclavă.

"În timpul Renaşterii, ţări precum Italia şi Spania erau pline de sclavi din Orient", a declarat Paratico, susţinându-şi teoria şi afirmând că există unele aspecte ale vieţii şi operei lui Da Vinci care sugerează o legătură cu Orientul.

"De exemplu, faptul că scria cu mâna stângă, de la stânga la dreapta... şi era, de asemenea, vegetarian, lucru deloc obişnuit. Mona Lisa este probabil un portret al mamei sale, cum a spus şi Sigmund Freud în 1910. Pe spatele tabloului este un peisaj chinezesc şi chiar faţa Mona Lisei arată ca o chinezoaică", a spus Angelo Paratico.

Italianul crede că singura cale de rezolvare a misterului este exhumarea rămăşiţelor unor rude de-ale lui Da Vinci şi extragere unor probe de ADN.

Angelo Paratuco este autorul mai multor volume, printre care se numără "Ben", despre un tânăr, James Bond, care este trimis să-l asasineze pe dictatorul fascist italian Benito Mussolini pentru a recupera scrisori compromiţătoare, parte a unei corespondenţe dintre Mussolini şi premierul britanic Winston Churchill.

Gioconda sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506. Tabloul prezintă o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs abia schiţat, pictura fiind considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris.

Leonardo di ser Piero da Vinci, cunoscut ca Leonardo Da Vinci, a trăit între anii 1452 şi 1519, fiind cel mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene. Pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici