STUDIU Microfosilele, dovada că viaţa a început "foarte repede" după formarea Pământului

Oamenii de ştiinţă cred că au găsit dovezi ale unor microbi care se dezvoltau în apropierea fântânilor hidrotermale de la suprafaţa Pământului la doar 300 de milioane de ani de la formarea planetei, cea mai puternică dovadă de până acum că viaţa a început mult mai devreme decât se presupune.

Urmărește

266 afișări

Imaginea articolului STUDIU Microfosilele, dovada că viaţa a început "foarte repede" după formarea Pământului

Sursa foto: Twitter

„Dacă viaţa apare relativ repede, în condiţiile potrivite, acest lucru creşte şansele ca viaţa să existe şi pe alte planete", a declarat Dominic Papineau, de la University College London, care a condus cercetarea.

În urmă cu cinci ani, Papineau şi colegii săi au anunţat că au găsit microfosile în roci sedimentare bogate în fier din centura supracrustală Nuvvuagittuq din Quebec, Canada. Echipa a sugerat că aceste mici filamente, butoane şi tuburi de un oxid de fier numit hematit ar fi putut fi produse de bacterii care trăiau în jurul gurilor hidrotermale şi care foloseau reacţii chimice bazate pe fier pentru a-şi obţine energia, potrivit The Guardian.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Datarea ştiinţifică a rocilor a sugerat că acestea au o vechime de cel puţin 3,75 miliarde de ani şi, posibil, de până la 4,28 miliarde de ani, vârsta rocilor vulcanice în care sunt înglobate. Înainte de aceasta, cele mai vechi microfosile raportate datau de acum 3,46 miliarde şi 3,7 miliarde de ani, ceea ce ar putea face ca specimenele canadiene să fie cele mai vechi dovezi directe ale vieţii pe Pământ.

Acum, o analiză suplimentară a rocii a dezvăluit o structură mult mai mare şi mai complexă, o tulpină cu ramificaţii paralele pe o parte, lungă de aproape un centimetru, precum şi sute de sfere distorsionate, sau elipsoizi, alături de tuburi şi filamente.

„Un lucru care mi se pare uimitor este dimensiunea pur şi simplu a structurii tectonice de ramificare, care are o dimensiune de câţiva milimetri, dacă nu chiar mai mult de un centimetru", a declarat Papineau, adăugând că acestea seamănă într-o oarecare măsură cu filamentele realizate de Mariprofundus ferrooxydans, o bacterie din zilele noastre care se găseşte în mediile marine de adâncime bogate în fier, în special în fântânile hidrotermale. „Dar ale noastre sunt mult mai mari, mult mai groase", a spus el. „Cred că ceea ce vedem este o comunitate microbiană - că acestea lucrau în mod concertat şi, pe măsură ce filamentele au crescut din grupuri de aceste celule, s-au amestecat şi au făcut un filament de hematit mai mare, mai gros”.

Echipa a identificat, de asemenea, produse secundare chimice mineralizate în rocă, în concordanţă cu faptul că aceşti microbi străvechi trăiau din fier, sulf şi, posibil, dioxid de carbon şi lumină printr-o formă de fotosinteză fără oxigen.

Luate împreună, aceste noi descoperiri ar putea sugera că o varietate de viaţă microbiană ar fi putut exista la doar 300 de milioane de ani după formarea Pământului.

„Cred că are sens ca ele să fie la fel de vechi ca şi rocile vulcanice care le înglobează, ceea ce ar însemna 4,28 miliarde de ani", a declarat Papineau. „Împingerea ceasului înapoi este foarte importantă, deoarece ne spune că este nevoie de foarte puţin timp pentru ca viaţa să apară pe o suprafaţă planetară. Foarte repede după ce [Pământul s-a format] a avut loc viaţa microbiană, care se hrănea cu fier şi sulf în aceste guri hidrotermale".

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că structurile sunt de origine biologică. Deşi acestea seamănă cu alte exemple de bacterii antice şi moderne, "aceste comparaţii sunt în roci sau medii care nu au fost supuse la gradul foarte ridicat de metamorfism [un proces care implică temperaturi şi presiuni extreme] al rocii Nuvvuagittuq", a declarat profesorul Frances Westall, expert în bacterii fosile antice la Centrul Naţional Francez pentru Cercetare Ştiinţifică.

Ea a spus: „Sunt deosebit de îngrijorată de paralelismul filamentelor - se pare că acestea urmează reţelele cristaline ale mineralului gazdă. Aceasta nu este o caracteristică microbiană, astfel încât filamentele ar putea fi un artefact metamorfic".

Pe de altă parte, semnătura de sulf pe care echipa a identificat-o poate avea o origine biologică. Westall a spus: „Dacă datele lor privind izotopii de sulf sunt corecte, atunci este posibil ca sedimentele chimice reprezentate de jasperitul Nuvvuagittuq să fi găzduit urme de viaţă asociate cu fântânile hidrotermale”.

Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: viata,; pamant,; dovada,; incepere viata,; studiu,; planeta

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.