Homo antecessor – cel mai vechi hominid din Europa de vest

Descoperirea, prezentată într-un studiu publicat în ediţia de joi a revistei Nature, a fost făcută în grota Sima del Elefante, de la Sierra d’Atapuerca, în apropiere de Burgos, nord-estul Spaniei. Ea deschide un nou episod al unui veritabil foileton, care demonstrează complexitatea evoluţiei omului, în general, şi a locuitorilor Eurasiei preistorice, în particular.

Pentru echipa de cercetători spanioli şi americani care au făcut descoperirea, fosilele – o bucată de mandibulă şi un premolar inferior aparţinând aceluiaşi individ – constituie cele mai vechi probe identificate până în prezent ale ocupaţiei umane în Europa occidentală. În apropiere de fosile au fost descoperite unelte de piatră şi oseminte de animale care au ajutat la datarea acestora.

Eudald Carbonell şi colegii său de la Institutul catalan de paleoecologie umană şi evoluţie socială (IPHES) de la Tarragonales, atribuie aceste rămăşiţe unui "Homo antecessor" sau omul de Atapuerca, ale cărui prime fosile, vechi de 800.000 de ani, au fost descoperite începând cu 1994 în peşteri vecine. Toate fosilele descoperite în regiunea Atapuerca "sugerează că o speciaţie (proces de geneză a speciilor noi de plante şi animale) a avut loc, în paleoliticul inferior, în această zonă de la extremitatea (occidentală, n.r.) a continentului eurasiatic".

Această nouă specie de hominizi ar fi fost rezultatul sosirii în Peninsula Iberică a unei populaţii originare din Est, constituită din descendenţi ai primei expansiuni demografice provenind din Africa, care s-a deplasat, poate, prin Orientul Apropiat şi Caucaz.

De altfel, chiar în Caucaz (Dmanissi, Georgia, n.r.) au fost, recent, descoperite primele fosile de "non-africani". Acestea prezintă atât caractere primitive cât şi moderne şi au o vechime de aproximativ 1,8 milioane de ani. Anatomia lor este asemănătoare cu primii reprezentanţi ai genului Homo, Homo habilis (apăruţi în Africa de Est în urmă cu 2,4 milioane de ani), dar şi cu cea a celor consideraţi descendenţii lor, Homo erectus ("născuţi" în urmă cu 1,7 milioane de ani).

Cercetătorii au considerat multă vreme că Homo habilis a fost strămoşul formei mai evoluate Homo erectus. La sfârşitul lui 2007, un studiu asupra unor descoperiri făcute în Kenya, publicat în revista Nature, anunţa că Homo habilis, cel mai vechi reprezentant cunoscut al rasei umane, şi Homo erectus au trăit, de fapt, în paralel o perioadă lungă de timp, în Africa orientală, având probabil un strămoş comun.

Teoriile asupra evoluţiei oamenilor de Neanderthal au fost şi ele recent "tulburate". Aceştia au fost consideraţi multă vreme ca locuitori caracteristici Europei glaciare, care nu au ajuns niciodată dincolo de Orientul Apropiat şi Asia occidentală, însă, recent, oseminte ale acestei specii au fost descoperite în Siberia, adică la 2.000 de kilometri de vechile limite impuse de cercetători.

Acest om de Neanderthal şi omul modern ar putea fi, spun specialiştii, descendenţii "spaniolilor" din Atapuerca.