The Cranberries la Bucureşti - multă energie, o voce care ţine ritmul şi refrene celebre

După ce trupa românească The Amsterdams a încălzit publicul, la ora 21.00, formaţia The Cranberries - Dolores O'Riordan (voce), Noel Hogan (chitară), Mike Hogan (bas) şi Fergal Lawler (tobe) - a urcat pe scenă, în aplauzele entuziasmate ale spectatorilor.

Dolores O'Riordan, celebra voce a trupei irlandeze, a salutat publicul şi a dat drumul unui concert energic. Astfel, îmbrăcată într-o rochie cu volane roz, o capă neagră, la care a asortat mănuşi negre fără degete, Dolores a dansat, a sărit şi a cântat la chitară melodiile care au crescut şi dezvoltat trupa - "Linger", "Just my Imagination", "When you're gone", "Time Is Ticking Out", "I Can't Be With You", "Ode to My Family", "Free to Decide" şi "Salvation".

De-a lungul concertului, solista a cântat la o chitară acustică albă, pentru ca la celebra melodie "Zombie" să ia o chitară electrică şi să cânte, împreună cu publicul frenetic, versurile de protest.

După ultimul acord al piesei, scena s-a întunecat şi trupa s-a retras, pentru a reveni - cu Dolores într-o rochie dintr-o combinaţie de materiale negru şi roşu, cu pene în păr - pentru un bis cu patru melodii, printre care "Put me Down" şi "Promises".

Finalul l-a reprezentat celebra melodie "Dreams", cântată de Dolores alături de trupă cu o chitară electrică.

"Sunteţi nemaipomeniţi. (...) Vom mai veni aici. (...) Sunteţi o reală inspiraţie", a spus Dolores O'Riordan, luându-şi la revedere de la public. Înainte de a se retrage de pe scenă, cântăreaţa şi-a dat jos colierul negru de la gât şi i l-a oferit unei fetiţe din primele rânduri.

Cu un show energic şi cu vocea puternică a lui Dolores O'Riordan -, deşi a mai şi "lăsat-o" de câteva ori -, trupa The Cranberries a electrizat publicul, care o aştepta de ani la Bucureşti. Şi nu a fost în zadar aşteptarea, pentru că toate refrenele celebre s-au auzit, marţi seară, la Zone Arena din Capitală.

Una dintre cele mai de succes trupe irlandeze, The Cranberries a revenit în forţă, după şase ani de absenţă. Dolores O'Riordan (voce), Noel Hogan (chitară), Mike Hogan (bas) şi Fergal Lawler (tobe) au cântat împreună din nou, pentru prima oară, la începutul anului 2009, lucru care i-a făcut să înţeleagă cât de mult şi-au lipsit unii altora. Au revenit în formula de grup pentru un turneu în Europa şi Statele Unite ale Americii. 2010 va marca şi lansarea unui nou album, după ce anul trecut, The Cranberries a sărbătorit 20 de ani de activitate muzicală.

The Cranberries are în palmares peste 14 milioane de discuri vândute doar în SUA, patru albume în Billboard 200 ("Everybody Else Is Doing It, So Why Can't We?", "No Need To Argue", "To the Faithful Departed and Bury the Hatchet") şi opt single-uri în topul Modern Rock Tracks chart din Billboard Magazine, barometrul industriei muzicale internaţionale.

Grupul a luat naştere în 1989, sub numele iniţial de The Cranberry Saw Us. Pe lângă rockul alternativ, trupa abordează şi stilurile indie pop şi punk, cu influenţe de folk irlandez. Şi-au câştigat faima cu albumul "Everybody Else Is Doing It, So Why Can't We?" (1993), care s-a vândut în cinci milioane de copii în întreaga lume. Lansarea albumului de debut a fost urmată de un turneu american. Concertele live impun difuzarea piesei "Linger" in heavy-rotation pe canalul MTV. Până la sfârşitul anului, melodia devine un hit, urmează single-ul "Dreams", care consolidează ascensiunea albumului de debut al trupei Cranberries. Trupa intră brusc în atenţia caselor de discuri, negocierile se încheie prin semnarea unui contract cu Island Records.

Un an mai târziu (1994), Dolores O'Riordan se căsătoreşte cu tour-managerul trupei, Don Burton. Apare al doilea album al trupei, "No Need to Argue", produs de Stephen Street, care debutează pe locul al şaselea în topurile americane. "No Need to Argue" depăşeşte succesul albumului de debut şi câştigă trei discuri de platină, cu hituri îndelung difuzate precum "Zombie" şi "Ode to My Family". În 1995 urmează alte două single-uri, "I Can't Be With You" şi "Ridiculous Thoughts", iar albumul câştigă cinci discuri de platină în Canada, unul în Elveţia şi şapte în SUA. Trupa The Cranberries este pe culmile succesului.

Concomitent, apar însă primele zvonuri că Dolores O'Riordan intenţionează să părăsească formaţia pentru a urma o carieră solo. Trupa neagă vehement şi Cranberries intră în studio pentru un al treilea album, realizat în colaborare cu producătorul Bruce Fairbairn, vechi colaborator al celor de la Aerosmith. "To the Faithful Departed" este lansat în 1996, înregistrând un loc secund în UK Album Chart şi locul al patrulea în topul Billboard 200. Primul single, "Salvation", suscită acelaşi interes ca hiturile anterioare al trupei - ajunge numărul 1 în topul Modern Rock Tracks chart din Billboard Magazine. Grupul anulează însă un turneu programat în Australia şi Europa, determinând reapariţia zvonurilor legate de plecarea solistei Dolores O'Riordan.

Trei ani mai târziu, în 1999, The Cranberries îşi lansează cel de-al patrulea album de studio, "Bury the Hatchet", cuprinzând hituri precum "Promises", "Animal Instinct", "Just My Imagination" şi "You & Me". Începe un turneu modial care durează până în vara anului 2000, de departe cel mai mare şi mai răsunător din cariera trupei. Anul 2000 este anul în care apare un album "greatest hits" - "Stars - The Best of 1992 - 2002". Doi ani mai târziu, The Cranberries iese din nou într-un scurt turneu european, iar în 2003 cântă în deschiderea mai multor concerte ale greilor de la Rolling Stones.

În septembrie 2003, membrii trupei anunţă că vor lua o pauză pentru a se concentra pe proiecte solo. De atunci, solista Dolores O'Riordan a colaborat la numeroase proiecte muzicale şi a scos două albume, Noel Hogan a început un nou proiect intitulat Mono Band, urmat de formarea trupei Arkitekt alături de Richard Walters, iar Fergal Lawler a colaborat cu The Low Network, Walter Mitty şi The Realists, The Last Days Of Death Country, atât ca muzician, cât şi ca producător.

(Material de Alexandra Buzas,alexandra.buzas@mediafax.ro)