The Guardian: 20 de companii, responsabile de o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră

Noi date colectate de experţi renumiţi din întreaga lume arată că aceste companii multinaţionale şi deţinute de stat sunt principalii responsabili pentru problemele privind mediul care ameninţă viitorul omenirii. Acestea continuă să îşi extindă activităţile, deşi cei care le administrează sunt conştienţi de impactul devastator al combustibililor fosili asupra planetei.

Analiza, realizată de Richard Heede, de la Climate Accountability Institute din SUA, cea mai mare autoritate din lume care monitorizează efectul combustibililor fosili asupra mediului, a avut ca scop evaluarea materiilor prime extrase de aceste corporaţii din sol şi nivelul de gaze cu efect de seră de care sunt responsabile încă din 1965. Acesta este anul în care efectele combustibililor fosili asupra mediului au început să fie cunoscute atât de lideri din industrie, cât şi de politicieni, mai ales în SUA, spune Heede.

Cele 20 de companii din top contribuie la 35% din totalul emisiilor de dioxid de carbon şi metan la nivel global, respectiv echivalentul a 480 de miliarde de tone din 1965.

În top au fost incluse companii deţinute de investitori - Chevron, Exxon, BP şi Shell, dar şi de stat, precum Saudi Aramco şi Gazprom.

Chevron se află pe primul loc în topul celor opt corporaţii deţinute de investitori, urmată de Exxon, BP şi Shell. Aceste patru corporaţii produc împreună peste 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră înregistrate la nivel global din 1965.

Aceste corporaţii au afaceri în întreaga lume şi cheltuie miliarde de dolari pentru a face lobby în guverne şi a se portretiza drept "prietenoase cu mediul", remarcă Heede.

12 dintre companiile din top sunt deţinute de state şi produc 20% din totalul emisiilor de carbon înregistrate în aceeaşi perioadă. Pe primul loc este Saudi Aramco, cu 4,38%.

Michael Mann, unul dintre cei mai renumiţi experţi în probleme climatice, spune că noile date arată rolul companiilor producătoare de combustibili fosili şi le-a cerut politicienilor responsabili care vor participa la un congres în Chile, în decembrie, să ia măsuri urgente.

"Marea tragedie a crizei climatice este faptul că şapte miliarde şi jumătate de oameni trebuie să plătească preţul - în forma unei planete distruse - pentru ca doar câteva duzini de interese care poluează să continue să obţină profituri record", a spus acesta.

Pentru realizarea acestui top au fost folosite date din rapoartele anuale ale companiilor privind producţia de petrol, gaze naturale şi cărbune, pe baza cărora au fost calculate nivelurile de dioxid de carbon şi metal din atmosferă produse de combustibilii fosili, de la extragerea din sol până la consumatorul final.

90% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de cele 20 de companii provin din folosirea produselor lor, petrol, combustibili pentru avioane, gaze naturale şi cărbuni folosiţi la încălzire. O zecime provine din extragere, rafinare şi livrarea combustibililor.

The Guardian a contactat responsabilii celor 20 de companii, iar şapte dintre aceştia au oferit un răspuns.

Unii au susţinut că nu sunt direct responsabili de modul în care materiile prime extrase de companiile lor sunt folosite de consumatori. Altele au negat că aceste date ar fi fost cunoscute încă din anii 1950 şi faptul că au conlucrat pentru a amâna momentul luării unor măsuri.

Unii au spus că susţin măsurile impuse prin Acordul de la Paris, din 2015, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.

Toţi au spus că fac eforturi pentru a investi în surse de energie regenerabilă şi că afacerile cu combustibili fosili au avut un rol important în rezolvarea crizei climatice.

Oficialii PetroChina au spus, de exemplu, că sunt o companie separată de predecesoarea, China National Petroleum, şi că nu au avut o influenţă sau responsabilitate pentru impactul acesteia asupra mediului.

Cel mai nou studiu se bazează pe cercetările lui Heede şi ale echipei sale privind rolul istoric al companiilor de combustibili fosili în criza din ce în ce mai acută a climei.

Potrivit unui studiu publicat în 2017 de Peter Frumhoff, de la Union of Concerned Scientists din SUA, emisiile de dioxid de carbon şi metan produse de 90 dintre cele mai mari companii în domeniu sunt responsabile pentru aproape jumătate din creşterea înregistrată de temperatura medie globală şi o treime din cea înregistrată de nivelul mării în perioada 1880 - 2010.

În noiembrie 1965, preşedintele american Lyndon Johnson a făcut public un raport al Comitetului său de consilieri ştiinţifici care arăta posibilul impact viitor al producţiei de combustibili fosili asupra climei globale.

În acelaşi an, preşedintele American Petroleum Institute spunea la o întrunire anuală: "Una dintre cele mai importante predicţii (din raportul preşedintelui, n.r.) este că dioxidul de carbon este adăugat în atmosfera Pământului prin arderea de cărbune, petrol şi gaze naturale la un asemenea ritm încât, până în 2000, temperaturile vor suferi modificări atât de mari încât este posibil să provoace modificări ale climei, dincolo de eforturile depuse la nivel local sau chiar naţional".

"Liderii şi asociaţiile în domeniu au fost conştiente - sau au ignorat voit - ameninţările modificărilor climatice rezultate din folosirea produselor lor de la sfârşitul anilor 1950", a spus Heede.

Noul studiu are ca scop prezentarea companiilor care poluează cel mai mult şi să mute dezbaterile publice şi politice de la concentrarea pe responsabilitatea individuală.

Studiul urmează unui avertisment al ONU din 2018 potrivit căruia lumea mai are doar 12 ani pentru a încerca să evite cele mai grave consecinţe ale încălzirii globale şi să stopeze creşterea temperaturilor la 1,5 grade Celsius peste media nivelurilor din perioada preindustrială.

Un alt studiu făcut public la începutul acestui an arată că cele mai mari companii producătoare de gaz şi petrol listate la bursă au cheltuit aproape 200 de milioane de dolari anual pentru a face lobby în guverne, pentru a controla sau bloca legi privind mediul.