"Descoperirea unei hărţi germane datând din secolul al XIX-lea în arhivele Bibliotecii naţionale din Lima" de către Paolo Greer, un cartograf pasionat de istoria statului Peru, este documentul care i-a făcut pe cercetători să studieze problema, a explicat Alain Gioda, istoric la Institutul de cercetări pentru dezvoltare (IRD) din Franţa.
Potrivit specialiştilor care au descoperit harta, datând din 1874, Machu Picchu a fost concesionat în acea epocă de un german, Augusto R. Berns, proprietarul unei fabrici de cherestea din Aguas Calientes, satul situat la poalele muntelui Machu Picchu.
Aventurierul german Augusto R. Berns, căutător de aur şi exploatator de păduri, ar fi astfel primul descoperitor al Machu Picchu, celebra citadelă incaşă datând din secolul al 15-lea, pe care conchistadorii spanioli nu au reuşit niciodată să o găsească.
"Este convingerea mea intimă, (…) în acest stadiu îmi asum acest risc", spune Alan Gioda despre teoria sa, explicând că cercetătorii au mai multe probe: autorizaţia de exploatare a minei, o hartă, actul de concesiune şi o frază a lui Hiram Bingham care spunea că există posibilitatea ca cineva să îl fi precedat.
"Avem dovezi că Berns şi asociaţii săi au descoperit aur şi piese arheologice la Machu Picchu utilizând o companie care concesionase terenul pe care se afla şi citadela", a spus istoricul Carlos Carcelen.
"Din nefericire, am mai descoperit că un mare număr de obiecte din aur au fost furate şi vândute mai multor universităţi europene", a spus cercetătorul.
Până în prezent, exploratorul american Hiram Bingham este recunoscut drept descoperitorul citadelei Machu Picchu, în 1911, chiar dacă în Peru ţăranii localnici ştiau despre existenţa, dar nu şi despre valoarea ei.
La acest studiu au participat mai mulţi cercetători de la Institutul francez de studii andine (IFEA) şi de la Institutul de cercetări pentru dezvoltare (IRD).