Un echipaj ruso-occidental a ajuns pe ISS la bordul unei capsule spaţiale Soyuz

Aceasta a fost prima lansare a unei capsule spaţiale Soyuz după ce recentele tensiuni apărute între Rusia şi ţările occidentale au ameninţat cooperarea lor spaţială.

Vehiculul Soyuz TMA-13M s-a conectat la modulul rusesc al Staţiei Spaţiale Internaţionale la ora 01.44 GMT, în regim automatizat, a precizat Centrul de control al zborurilor spaţiale (TSOUP) aflat în apropiere de Moscova.

Trapă de comunicare dintre cele două vehicule orbitale a fost deschisă la ora 03.52 GMT, iar cei trei astronauţi din capsulă s-au alăturat membrilor echipajului deja existent pe ISS, a anunţat TSOUP.

Racheta Soyuz-FG, care a avut la bordul ei capsula Soyuz TMA-13M, a decolat miercuri seară, la ora 19.57 GMT, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, avându-i la bord pe cosmonautul rus Maxim Suraiev, astronautul american Reid Wiseman şi astronautul german Alexander Gerst.

Cei trei astronauţi au început astfel o misiune de 167 de zile, iar revenirea lor pe Terra este prevăzută pentru luna noiembrie.

Experimentele ştiinţifice pe care cei trei astronauţi le vor realiza la bordul ISS vor viza mai multe domenii: biologie, biotehnologie, fizică spaţială.

Comandantul misiunii este rusul Maxim Suraiev, care se află la cel de-a doua călătorie spaţială de lungă durată la bordul ISS. Cei doi coechipieri ai săi din capsula Soyuz se află la prima lor misiune în spaţiu.

La bordul ISS i-au aşteptat astronautul american Steve Swanson şi cosmonauţii ruşi Alexandr Skvorţov şi Oleg Artemiev.

În timpul unei conferinţe de presă, miercuri, echipajul ruso-occidental de pe Soyuz a fost întrebat de un jurnalist dacă criza din Ucraina a afectat relaţiile dintre ei. Cei trei astronauţi au ales o manieră insolită pentru a-i răspunde: s-au îmbrăţişat amical în faţa camerei video.

"Spaţiul nu are graniţe, noi zburăm spre o staţie spaţială internaţională unde realizăm experimente care vor fi benefice pentru fiecare dintre noi. Ele sunt benefice pentru toată omenirea", a declarat Alexander Gerst.

Deşi criza din Ucraina complică relaţiile dintre Rusia şi ţările occidentale, aceşti parteneri sunt "condamnaţi" să se înţeleagă, întrucât capsulele Soyuz reprezintă în prezent singurele vehicule spaţiale capabile să ducă astronauţi pe ISS şi să îi aducă înapoi pe Terra în condiţii de siguranţă.

Iritată de sancţiunile occidentale aplicate împotriva ei, Rusia a anunţat în luna mai că nu intenţionează să prelungească durata de exploatare a ISS dincolo de anul 2020, aşa cum ar fi dorit americanii.

"După 2020, am dori să reorientăm aceste mijloace financiare pentru proiecte spaţiale care au mai mult viitor", a declarat vicepremierul rus însărcinat cu sectorul spaţial Dmitri Rogozin, renumit pentru retorica lui antioccidentală.

În aprilie, Rogozin a încins spiritele după ce a scris pe Twitter că astronauţii americani ar putea avea nevoie de acum înainte de o "trambulină" pentru a ajunge la bordul ISS.

NASA a decis la rândul ei, la începutul lunii aprilie, să suspende toate contactele sale cu Rusia, cu excepţia colaborării de pe ISS. NASA a anunţat, totodată, că doreşte să prelungească până în 2024 durata de viaţă a staţiei.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.