Un fragment de schelet de Homo sapiens descoperit în Israel rescrie istoria evoluţiei | FOTO, VIDEO

Un maxilar superior de Homo sapiens rescrie istoria evoluţiei, după ce cercetătorii care au studiat fosila, descoperită într-o peşteră din Israel, au concluzionat că este cel mai vechi fragment de schelet al unei fiinţe umane moderne descoperit în afara Africii, potrivit Newsweek.

Urmărește
4840 afișări
Imaginea articolului Un fragment de schelet de Homo sapiens descoperit în Israel rescrie istoria evoluţiei | FOTO, VIDEO

Un fragment de schelet de Homo sapiens descoperit în Israel rescrie istoria evoluţiei | VIDEO (Foto: 123RF)

Fosilele descoperite în ultimii ani i-au determinat pe antropologi să reanalizeze cronologia acceptată până de curând în ceea ce priveşte evoluţia omului şi momentul în care primii reprezentanţi ai speciei au părăsit continentul african.

Cea mai veche fosilă umană, un maxilar superior cu majoritatea dinţilor încă ataşaţi, provine din peştera Misliya din Israel şi a fost datată ca provenind dintr-o perioadă plasată acum 177.000 - 194.000 de ani. Acest lucru înseamnă că este cea mai veche fosilă de Homo sapiens descoperită în afara Africii.

Cei mai vechi membri ai familiei din care face parte şi Homo sapiens, numiţi de antropologi hominizi, au trăit acum şase-şapte milioane de ani, în Africa. Aceşti strămoşi ai omului sunt identificaţi ca aparţinând familiei umane în special datorită dispunerii oaselor care arată clar poziţia bipedă. Abia acum două milioane de ani primii strămoşi ai omului au părăsit Africa şi s-au răspândit în restul lumii.

Pentru o bună perioadă de timp, antropologii au considerat că Homo sapiens a apărut undeva acum 200.000 de ani, în Africa. Această concepţie se baza pe studiile genetice, dar şi pe fosile descoperite în Etiopia (la Herto şi Omo Kibish), vechi de 160.000 - 195.000 de ani.

În iunie 2017, cercetătorii au datat fosilele găsite la Jebel Irhoud, în Maroc, undeva la o vechime de 315.000 de ani şi le-au atribuit unei faze timpurii în evoluţia Homo sapiens. Deja, această descoperire neaşteptată a plasat începuturile Homo sapiens cu peste 100.000 de ani mai devreme decât se ştia.

În schimb, cele mai vechi fosile de Homo sapiens descoperite în afara Africii erau considerate până de curând ca datând de acum 90.000 - 120.000 de ani. Studiul fosilelor descoperite în două peşteri din Israel (Qafzeh şi Skhul) au arătat că strămoşii omului au rămas în Africa numai până acum 200.000 de ani. Alte situri arheologice din Asia şi din Europa sunt mai noi decât cele din Orientul Mijlociu.

Una dintre cele mai cunoscute fosile, Lucy, a fost descoperită în 1974, în Etiopia. Aparţine unei femele Australopithecus afarensis, care a trăit acum 3,2 milioane de ani şi care prezenta un craniu specific primatelor dinaintea hominizilor şi indicii ale poziţiei bipede, acest lucru venind în sprijinul teoriei că poziţia verticală a corpului a precedat creşterea dimensiunii creierului. Fragmentul de schelet a căpătat numele în urma faptului că în tabăra arheologilor se asculta foarte des piesa trupei Beatles "Lucy in the Sky with Diamonds".

Descoperirea fosilei umane timpurii în peştera Misliya din Israel a împins estimarea extinderii speciei în afara Africii cu peste 50.000 de ani, a declarat antropologul Rolf Quam, de la Universitatea de Stat din New York, SUA, membru al echipei de cercetare din Israel.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici