Dacă aproape toate trupele din festival au fost punctuale, cei de la Pendulum i-au lăsat pe fani să îi aştepte aproape o jumătate de oră, până spre miezul nopţii. Dar aşteptarea a meritat. Miile de fani veniţi să vadă headlinerii serii s-au încărcat cu energie de la prima piesă, la care efectul muzicii a fost dublat de lumini.
Pendulum a fost reprezentanta Australiei pe scena de la B’estfest, trupa fiind una dintre preferatele festivalurilor internaţionale pentru show-urile live uluitoare, ce mizează pe un amestec complex de instrumente, efecte electronice şi proiecţii vizuale impresionante.
Greu de încadrat într-un singur gen muzical, stilul trupei este o fuziune ce variază de la dubstep şi drum and bass la rock alternativ, heavy metal şi chiar electro/house. Alcătuită din Rob Swire (voce, synth), Peredur ap Gwynedd (chitară), Gareth McGrillen (bass), Kevin Sawka (tobe) şi Ben „The Verse” Mount (MC), trupa are trecute în palmares 23 de single-uri, trei albume de studio, un album live şi o compilaţie, plus alte 35 de apariţii în proiecte muzicale separate.
Duminică, la B’estfest, australienii au fost precedaţi de Hadouken!, care au încălzit, de asemenea, atmosfera.
Înaintea „noii generaţii” au cântat veteranii de la House of Pain. Şi pentru cei care ştiau doar „Jump Around”, piesă care a fost cântată la final, trupa a făcut o plimbare prin mai multe stiluri muzicale, de la hip-hop la blues şi country.
Ca şi în restul festivalului, şi trupele autohtone au avut momentele lor dedicate. Astfel, de vineri până duminică, pe scenele B’estfest au urcat nume mai noi sau mai vechi, precum Buterflies in My Stomach, CTC, Blue Nipple Boy, ROA şi Madame Hooligan.
Sâmbătă a fost ziua lui Mika, artistul făcând un adevărat show de neuitat pentru publicul de la B’estfest, din care nu au lipsit hiturile „Relax, Take It Easy” şi „We Are Golden”, în timp ce vineri, membrii Skunk Anansie au arătat cum se cântă rock la un festival care, anul acesta, a fost dominat de muzică electronică.
Ediţia din 2011 a B’estfest Summer Camp s-a dorit să fie un Woodstock autohton, fiind organizată pe islazul comunei Tunari, pe malul lacului Pasărea, lângă Bucureşti. Experimentul a reuşit. Cu fani ai trupelor amestecaţi cu localnici, care au putut intra doar cu cartea de identitate, spaţiul de festival a fost, pentru miile de oameni, bâlci cu maşinuţe tamponabile şi carusele, loc de relaxare cu hamace, pe malul lacului, târg de obiecte handmade, zonă de sport unde se putea juca baschet şi sări cu bicicleta, dar şi spaţiu cu terase cu bănci de tipul „festivalul berii”.
Meniul pentru cei care au preferat să mănânce la festival a variat de la nelipsiţii mici şi mâncare libaneză la legume la grătar şi slow food.
Anul acesta, cei veniţi de departe au putut să stea în campingul festivalului, având o ofertă completă de tabără.
Totodată, pentru o atitudine eco, dar şi pentru utilitate, a fost recomandată folosirea mijloacelor de transport în comun, cu linii speciale ale RATB disponibile inclusiv pe timp de noapte, dar şi biciclete care au putut fi închiriate gratuit pe perioada evenimentului.
B’estfest Summer Camp 2011, desfăşurat de vineri până duminică, a fost organizat de Emagic.