Victima lui Polanski şi-a publicat memoriile, la 36 de ani după agresiunea suferită. MARTURIA Samanthei Geimer

Într-o carte scrisă în colaborare cu avocatul ei, publicată sub titlul "The Girl: A Life Lived in the Shadow of Roman Polanski", Samantha Geimer revine cu detalii despre acea seară de 10 martie 1977, când Roman Polanski a rugat-o să pozeze pentru el, i-a oferit şampanie, un medicament relaxant şi a întreţinut cu ea relaţii sexuale - neconsimţite, spune ea - în vila actorului Jack Nicholson.

Sub efectul alcoolului şi al drogului, impresionată de celebritatea regizorului şi de diferenţa de vârstă, Samantha afirmă că nu s-a luptat cu cineastul, lăsându-l să facă ce voia. "De ce să lupt?", scrie ea. "Aş fi făcut orice ca totul să se termine", adaugă ea.

Samantha Geimer vorbeşte despre frica ei, lacrimile ei, mai târziu, în maşină, atunci când Polanski a condus-o acasă şi a întrebat-o dacă se simţea bine. "Da, sunt bine, nu e nicio problemă", a spus ea. Cineastul i-a cerut Samanthei să nu îi povestească mamei sale despre cele întâmplate.

"M-am lăsat fotografiată de Roman Polanski, iar el m-a violat", scria Samantha puţin mai târziu în jurnalul ei, potrivit acestui volum de memorii.

Viaţa ei s-a schimbat pentru totodeauna, iar Samantha spune că adeseori a visat că îşi dorea să nu fi povestit niciodată ceea ce se întâmplase în acea seară.

La vârsta de 13 ani, Samantha a trăit presiunea exercitată neîncetat de mass-media, poliţie şi justiţia californiană, în ciuda eforturilor familiei sale de a o proteja.

"Ceea ce s-a întâmplat în acea seară nu a fost mai rău decât ceea ce a urmat", scrie Samantha Geimer.

În cartea ei, Samantha denunţă sistemul judiciar californian şi "acei actori corupţi a căror sete de publicitate depăşeşte setea de dreptate".

La 13 ani, "vina mea a fost că am fost victima unui viol, comis de o vedetă de la Hollywood", afirmă ea.

Însă nu există furie, nici ură la această mamă a trei fete, de acum majore, care îşi împarte timpul între Hawaii şi Nevada.

"Familia mea nu a cerut niciodată ca Polanski să fie pedepsit. Voiam doar ca maşinăria judiciară să se oprească", spunea Samantha.

La sfârşitul cărţii, Samantha Geimer spune că l-a iertat pe celebrul regizor: "Nu l-am iertat pentru el, am făcut-o pentru mine însămi. Iertarea nu este un semn de slăbiciune, este un semn de forţă", scrie ea, denunţându-i pe toţi aceia care au prezentat-o ca o victimă, un cuvânt pe care ea îl respinge.

În cartea ei, Samantha a publicat şi o scurtă scrisoare pe care Roman Polanski i-a trimis-o în 2009, în care regizorul "îşi cerea iertare pentru faptul că i-a afectat viaţa atât de mult".

După 42 de zile de închisoare, urmate de o eliberare pe cauţiune, cineastul franco-polonez, care a pledat vinovat la acuzaţia de "întreţinere de raporturi sexuale ilegale", a fugit din Statele Unite înainte de pronunţarea verdictului, temându-se că va primi o condamnare severă.

Scandalul a reizbucnit în 2009, atunci când Roman Polanski a fost arestat în Elveţia, pe baza unui mandat internaţional american, apoi plasat în regim de arest la domiciliu în reşedinţa sa de vacanţă din Gstaad, înainte de a fi eliberat în cele din urmă de autorităţile elveţiene.

Volumul de memorii lansat de Samantha Geimer include şi câteva fotografii ale acesteia, realizate în alb-negru de Roman Polanski în 1977.