1.700 de virusuri antice descoperite într-un gheţar tibetan oferă indicii despre schimbările climatice

În 2015, o echipă de oameni de ştiinţă a explorat Gheţarul Guliya din Tibet, aflat la aproximativ 6,5 km deasupra nivelului mării, pentru a fora adânc în gheaţă şi a extrage un eşantion care acoperă 41.000 de ani de istorie, scrie Smithsonian Magazine. Acest eşantion a dezvăluit acum peste 1.700 de virusuri antice, majoritatea fiind specii nou descoperite. Important de menţionat este că aceste virusuri nu infectează oamenii, dar oferă informaţii esenţiale despre modul în care viaţa a răspuns la schimbările climatice majore de-a lungul timpului.

Publicat în Nature Geoscience, studiul a reconstruit genomurile acestor virusuri, identificându-le în nouă perioade distincte, inclusiv trei tranziţii de la climă rece la caldă. Descoperirea arată diferenţe semnificative între comunităţile virale, în funcţie de condiţiile climatice ale perioadei respective. De exemplu, tranziţia de la Ultima Etapă Glaciară la perioada mai caldă a Holocenului, acum aproximativ 11.500 de ani, a marcat apariţia unei comunităţi virale deosebit de distincte.

Studiul a constatat că aproximativ un sfert din aceste virusuri aveau similitudini cu specii cunoscute din alte regiuni, sugerând că au fost transportate la gheţar de modele de vânt. Acest lucru evidenţiază rolul climatului în modelarea comunităţilor virale prin presiuni selective.

Universitatea Cluj, reacție după incidentele de la finalul meciului cu CFR

Kelemen Hunor, după incidentele de după meciul U Cluj-CFR Cluj: Inacceptabil

Aceste descoperiri sunt cruciale, deoarece pot ajuta oamenii de ştiinţă să prezică modul în care virusurile moderne ar putea să se adapteze la schimbările climatice actuale. Deşi aceste virusuri antice nu reprezintă o ameninţare pentru sănătatea umană, ele au avut probabil un rol semnificativ în ecosistemele lor, influenţând comunităţile microbiene şi, eventual, capacitatea gazdelor lor de a supravieţui în condiţiile dure ale gheţarului.

Cercetarea subliniază urgenţa de a studia aceste virusuri antice înainte ca temperaturile în creştere, cauzate de schimbările climatice, să facă imposibilă o astfel de cercetare.