Vesta, aproape intactă, pătată şi puţin ruptă, a fost găsită de un fermier, John James Dunbar, pe ţărmul Halifax, după ce vaporul s-a scufundat, lângă Grand Banks, Newfoundland.
Pe 15 aprilie 1912, pachebotul Titanic s-a izbit de un aisberg şi s-a scufundat în mai puţin de trei ore de la ciocnire, iar accidentul a provocat moartea a 1.500 de persoane.
Christie’s, care a evaluat vesta de salvare la o sumă cuprinsă între 60.000 şi 80.000 de dolari, a mai vândut un obiect de acelaşi tip, anul trecut, la Londra, pentru 119.000 de dolari.
Gregg Dietrich, de la Casa Christie’s, a spus că obiectele care au legătură cu Titanic sunt încă foarte căutate pentru că tragedia a fost atât de mare şi pentru că a constituit una dintre ştirile de interes mondial.
După licitaţia de anul trecut, Christie’s a fost inundată de oferte de licitaţii, însă 99% dintre obiectele aduse de oameni s-au dovedit a fi reproduceri.
Vesta propusă în prezent la licitaţie provine de la familia MacQuarrie din Noua Scoţie, Canada, care o are de mai multe generaţii.
Dietrich spune că obiectul a fost autentificat de specialişti.
Acesta mai spune că vesta – probabil una dintre cele şase care mai există în lume – pare nefolosită pentru că benzile pentru umeri sunt intacte.
La aceeaşi licitaţie vor mai fi prezentate o listă de pasageri la clasa a 2-a care s-a aflat în posesia supravieţuitoarei Bertha Watt, pe atunci în vârstă de 12 ani, un eseu pentru şcoală al acesteia cu descrierea nopţii în care s-a scufundat Titanicul şi o telegramă trimisă de o altă supravieţuitoare, evaluată la o sumă cuprinsă între 7.000 şi 10.000 de dolari.