Zeci de tineri s-au întrecut la Festivalul colacului secuiesc, organizat în premieră la Dăneşti - FOTO

"Este pentru prima data când se organizează festivalul kürtös kalács. Manifestarea are mai multe scopuri, pe de o parte dorim să popularizăm acest produs ca o pe valoare din secuime, iar pe de altă parte noi, tinerii, vrem să arătăm că putem duce mai departe tradiţia pe care am moştenit-o de la strămoşi”, a declarat Katona Melinda, de la Asociaţia Microregională Ciucul de Jos, din partea organizatorilor.

Una dintre condiţii a fost ca participanţii să folosească exclusiv reţete tradiţionale, însă au avut posibilitatea să îşi pună în valoare şi fantezia, juriul punctând cel mai gustos preparat, dar şi pe cel mai original.

"Folosesc trei kilograme de făină, un praf de copt, coaja şi sucul de la o lămâie, un litru de lapte încălzit, 65 de mililitri de ulei încălzit de asemenea, 8 ouă - noi folosim 4 ouă de gîscă şi 4 de găină - şi două linguriţe de sare. Pentru dospit, am nevoie de o ceaşcă de zahăr, cu 250 de mililitri de apă călduţă şi două drojdii. Se amestecă apoi toate ingredientele, după care aşteptăm ca aluatul să crească. Această reţetă este a bunicii mele, care o ştie de la bunica ei”, a declarat Bereczki Maria, o tânără de 18 ani, din satul Nicoleşti.

Un alt tânăr participant la festival spune că unul dintre secretele reuşitei colacului secuiesc este ca aluatul să fie frământat îndelung şi cu putere, lucru la care uneori dau o mână de ajutor şi bărbaţii.

"Coca trebuie frământată îndelung şi cu putere, până nu se mai lipeşte de vailing (vasul în care se amestecă aluatul – n.r.), până face băşici şi devine elastică, altminteri nu iese cum trebuie kürtös kalács-ul”, a precizat Boros Tamas Janos, membru în echipa tinerilor din Tomeşti.

Gospodinele cu experienţă spun că aluatul trebuie lăsat la crescut cel puţin o oră, ca să iasă pufos, după care se întind foi, nu mai groase de un centimetru, şi se taie făşii.

Între timp, formele cilindrice din lemn speciale pentru kürtös kalács se încălzesc deasupra jarului şi apoi se ung cu ulei, înainte ca făşiile de alut să fie înfăşurate în spirală, de-a lungul formei care dă numele preparatului, kürtő însemnând în limba maghiară burlan sau gura coşului de fum. Sulurile învelite în cocă se tăvălesc prin zahăr parfumat cu vanilie şi se dau la copt, la jăratec, rotindu-se încet, încontinuu, ca să se rumenească şi să se caramelizeze uniform.

Odată scoase de pe forme, sulurile fierbinţi se dau, după preferinţă, prin nucă pisată, cocos sau scorţişoară.

O pensionară a povestit că înainte, pe timpul războaielor, kürtös kalács se făcea din făină mai neagră, din secară şi cu untură, în loc de ulei.

Un juriu format din specialişti a decis, la finalul competiţiei, că cel mai gustos kürtös kalács a fost făcut, după o reţetă tradiţională veche de peste o sută de ani, de echipa tinerilor din comuna Tomeşti., iar cel mai original preparat a fost desemnat un colac secuiesc învelit în cremă de ciocolată şi împodobit cu ornamente de tort viu colorate.

Organizatorii au pregătit, pentru concurenţi şi publicul spectator, o tocană de cartofi cu carne de viţel, la ceaun, de aproape 100 de kilograme.

Prima ediţie a Festivalului colacului secuiesc a fost organizată de Asociaţia Microregională Ciucul de Jos şi de Federaţia organizaţiilor de Tineret din zona Ciuc, în parteneriat cu Primăria şi composesoratul comunei Dăneşti.