Ziua Mondială a Refugiatului, marcată pe 20 iunie, are ca temă în 2019 #StepWithRefugees

Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Inspectoratul General pentru Imigrări din România marchează, joi, 20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului, celebrând curajul şi rezistenţa a milioane de persoane forţate să-şi abandoneze casele din cauza războaielor şi abuzurilor privind drepturile omului.

La finalul anului 2018, agenţia anunţa că nu mai puţin de 70,8 milioane de copii, femei şi bărbaţi au fost obligaţi să îşi părăsească ţările de origine, de două ori mai mulţi decât în urmă cu două decenii şi cu 2,3 milioane mai mulţi decât în anul precedent.

Guvernul României găzduieşte, în perioada 18 - 21 iunie, la Palatul Victoria, expoziţia fotografică "What if", creaţia artistului român Horia Manolache, pentru marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului. Prin găzduirea acestei expoziţii, Guvernul îşi propune să prezinte o perspectivă nouă asupra condiţiei şi destinului refugiatului. Proiectul "What if", realizat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, reproduce zece portrete ale unor monarhi europeni şi le reconstituie înlocuind regii istorici cu refugiaţi contemporani care trăiesc în România.

Potrivit unui text oficial, "tema migraţiei şi problematica refugiaţilor constituie priorităţi ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul mandatului Preşedinţiei rotative, ţara noastră a reuşit avansarea discuţiilor în acest domeniu şi obţinerea acordului politic cu Parlamentul European cu privire la revizuirea cadrului juridic pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor de legătură în materie de migraţie. Acest demers vizează combaterea contrabandei cu migranţi şi îmbunătăţirea coordonării statelor membre UE cu state terţe. Totodată, Guvernul se preocupă de integrarea şi protecţia migranţilor şi refugiaţilor aflaţi pe teritoriul ţării noastre prin implementarea unor mecanisme eficiente în vederea creşterii colaborării inter-instituţionale în domeniul imigraţiei şi integrării atât la nivel central, cât mai ales la nivel local".

La Timişoara are loc, până sâmbătă, cea de-a treia ediţie a Refugee Art Festival (TRAF), completând astfel seria de evenimente care a debutat pe 2 iunie cu UTV Liberty Marathon.

În weekend, bucureştenii au parte de OmFest#2, o ediţie dedicată Iranului, la J'ai Bistrot, Point şi Mercato Comunale, pentru a promova în continuare multiculturalitatea şi avantajele acesteia.

Astfel, în cele şase Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, se vor organiza următoarele evenimente: competiţii sportive între echipe compuse din refugiaţi şi personalul centrelor de cazare; expoziţie de fotografie şi pictură tematică privind aspecte din viaţa persoanelor refugiate din ţara de origine, realizate de refugiaţi; excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti; participarea refugiaţilor la diverse activităţi sprijinite de către organizaţiile neguvernamentale.

În fiecare an, pe 20 iunie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Refugiatului. Aceasta a început să fie celebrată odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Rezoluţiei 55/76, din 4 decembrie 2000. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social, cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor, statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale.