100 de ani de la inaugurarea Teatrului Odeon, pe muzică de Wagner şi versuri de Arghezi - FOTO

Teatrul Odeon din Bucureşti este în sărbătoare - celebrează, în săptămâna 12 - 18 decembrie, 100 de ani de la primul spectacol pe această scenă. În acest context, spectacolul organizat luni seară la instituţia condusă de Dorina Lazăr a reprezentat centrul evenimentelor dedicate centenarului Teatrului Odeon şi prietenilor acestuia.

"Este sărbătoarea artiştilor. Dacă stăm să ne gândim câte generaţii de artişti au păşit pe această scenă, în această sută de ani, sigur vom fi mândri că suntem alături de ei acum", a spus în debutul evenimentului Dorina Lazăr. Printre cele câteva sute de prieteni ai Teatrului Odeon prezenţi la sărbătoarea de luni seară s-au numărat, pe lângă Tamara Buciuceanu, Ion Caramitru, Ion Lucian şi Mircea Diaconu, şi Dinu Cernescu, Alexa Visarion, Ioan Bogdan Lefter, Demeter Andras etc.

Pe 25 decembrie 1911 a fost inaugurat Teatrul Comoedia, construit de arhitectul Grigore Cerchez, având două săli de spectacol şi tavanul glisant, care mai funcţionează şi astăzi. Întreaga activitate artistică desfăşurată aici până în prezent a fost pusă în pagină de Maria-Magdalena Ioniţă în volumul aniversar "Teatrul Comoedia - Odeon. Un secol de istorie", care a fost lansat luni seară, în debutul spectacolului aniversar de la Teatrul Odeon, de istoricul Georgeta Filitti şi de criticul de teatru Marina Constantinescu, în prezenţa autoarei.

"În mişcarea teatrală, în ce s-a întâmplat în o sută de ani în spaţiul românesc, a fost un grup social extraordinar care ne-a arătat că această tradiţie trebuie să continue. Aceştia sunt actorii (...) Actorii au o calitate la care trebuie să ne uităm cu respect şi care este extraordinară. Au disciplina muncii (...) Pentru această dăruire, care, iată, se înşiră de o sută de ani, noi trebuie să vă mulţumim dumneavoastră tuturor", a spus Georgeta Filitti.

La rândul său, autoarea Maria-Magdalena Ioniţă a făcut o scurtă prezentare a volumului său, între ale cărei pagini se regăsesc momentele cele mai importante din istoria Teatrului Odeon. Ea a amintit că Teatrul Odeon este găzduit în sala de pe Calea Victoriei din 1974, iar pe scena sa au urcat în ultima sută de ani artişti celebri, precum Tony Bulandra şi Maria Ventura.

"Este o seară specială pentru noi toţi. Este atât de emoţionant ca după 100 de ani să existe acest teatru cu istoria lui. Sunt 100 de ani de mare istorie", a subliniat şi Marina Constantinescu.

Programul spectacolului, inspirat din cel al serii inaugurale din 25 decembrie 1911, a continuat cu "Uvertura" din opera "Tannhäuser" de Richard Wagner, interpretată de orchestra Universitaria a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, dirijată de Alexandru Ganea.

"Nu o să putem prezenta "Marşul" din opera "Tannhäuser" de Richard Wagner (ascultat în urmă cu 100 de ani, la inaugurarea instituţiei, n.r.), pentru că ar fi trebuit să aducem şi un cor", a explicat Dorina Lazăr.

Însă, publicul a apreciat "Uvertura" din opera "Tannhäuser", aplaudându-i minute în şir pe instrumentiştii din orchestra Universitaria a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti şi pe dirijorul Alexandru Ganea. Finalul recitalului s-a lăsat şi cu puţine emoţii pentru spectatori, întrucât, neobişnuit cu scena unui teatru, dirijorul a reintrat pe scenă rapid după primele aplauze, moment în care cortina începuse să se lase (aşa cum de obicei se întâmplă la finalul unui act dintr-o piesă de teatru). Vigilentă, Dorina Lazăr a dat indicaţii rapid pentru ridicarea cortinei, astfel încât dirijorul şi orchestra au putut să primească încă două runde de aplauze de la spectatori.

După recitalul wagnerian, spectatorii s-au putut delecta cu câteva imagini de arhivă din anul 1911, în lume şi în România. "Dacă ar fi să ne luăm după imaginile acelea, de atunci eram în Europa", a spus Dorina Lazăr, mulţumindu-i lui Stelian Tănase care a "mijlocit" prezentarea respectivului filmuleţ, luni seară, la Teatrul Odeon.

A urmat un moment foarte apreciat de public, cel în care actorul Florin Zamfirescu a citit "Prolog de deschidere a noului teatru Comoedia", un poem scris special de Tudor Arghezi pentru deschiderea instituţiei în 1911.

Dacă în 1911 poemul lui Arghezi a fost recitat de actriţa Maria Giurgea, de data aceasta, "Prologul de deschidere a noului teatru Comoedia" a fost recitat de Florin Zamfirescu, "o vedetă a timpului nostru", după cum l-a descris Dorina Lazăr.

Poemul lui Arghezi s-a îmbinat în mod desăvârşit cu piesa într-un singur act "Rapsozii", de Victor Eftimiu, readusă pe scena Teatrului Odeon, luni seară, după 100 de ani de la prima prezentare. Dacă în 25 decembrie 1911, piesa "Rapsozii" de Victor Eftimiu i-a avut în distribuţie pe Nicolae Soreanu, Aristide Demetriade şi Maria Giurgea, luni seară, piesa a fost readusă în atenţia publicului de trupa Teatrului Odeon, spectacolul fiind regizat de Alexandru Dabija.

Momentul memorabil al serii s-a produs în timpul piesei "Rapsozii", când o parte din tavanul mobil al Teatrului Odeon a fost retras, spectatorii din primele rânduri ale sălii putând să vadă cerul.

Finalul evenimentului a fost marcat de aplauze lungi. "Consider aplauzele pentru toţi actorii care 100 de ani au jucat aici", a spus Dorina Lazăr. Totodată, artista a spus că îi pare rău că la eveniment nu participă şi maestrul Radu Beligan, care joacă la Cluj. "Dar probabil va veni la cea de-a doua sută de ani", a mai spus Dorina Lazăr în aplauzele sălii.

Odeon este unul dintre cele mai importante teatre din Bucureşti, având în repertoriu, în prezent, spectacole semnate de regizori precum Radu Afrim şi Dragoş Galgoţiu. Teatrul găzduieşte, de asemenea, spectacole-lectură, expoziţii şi spectacole de dans.

Potrivit paginii oficiale de internet a instituţiei, pe 25 decembrie 1911 a fost inaugurat Teatrul Comoedia, construit de arhitectul Grigore Cerchez, având două săli de spectacol şi tavanul glisant, care mai funcţionează şi astăzi. Din iniţiativa lui Emil Lahovary, arhitectul Grigore Cerchez a conceput un ansamblu arhitectural de anvergură: Teatrul Comoedia, situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu faţada orientată către Calea Victoriei, flancat de două corpuri laterale, către nord, magazine şi apartamente, şi către sud, Hotel Majestic. După inaugurarea Teatrului Comoedia a urmat deschiderea aripilor laterale independente - Hotel Majestic şi corpul nordic cu apartamente şi magazine, configurând astfel cele două pasaje.

Teatrul Comoedia a suferit unele transformări către jumătatea secolului, precum amplificarea sălii, înălţarea scenei şi introducerea unor corpuri de legătură cu aripile laterale - anexe ale scenei - peste cele două pasaje. Bombardamentele din 1945 au afectat atât teatrul, cât şi corpurile laterale, în special cel nordic, ce a fost parţial refăcut.

Până în anii 1960, ansamblul şi-a păstrat integritatea fizică, însă cu schimbarea funcţiunilor. Fosta casă a fost transformată în librăria Cartea Rusă, iar Hotel Majestic a fost scos din funcţiune. În anii 1970, într-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Hotel Majestic şi-a recăpătat funcţia originară.

În anul 1974, Sala Comoedia a Teatrului Naţional devine Sala Majestic a Teatrului Giuleşti - înfiinţat pe 1 iulie 1946 -, care, la rândul său, în anul 1990, îşi schimbă denumirea în Teatrul Odeon.

În anii 1980, a fost construit un imobil către Calea Victoriei, pe locul rămas gol prin demolări pe latura de nord, şi s-a amenajat alveola creată în faţa teatrului.

În anul 2002, clădirea Teatrului Odeon era renovată aproape în întregime. S-a refăcut podeaua scenei, scaunele din sală au fost schimbate, tencuiala pereţilor interiori a fost dată jos până la stucatură şi refăcută, a fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului, au fost refăcute scările interioare şi exterioare.

Clădirea care din 1974 găzduieşte Teatrul Odeon, declarată monument istoric, a fost de-a lungul timpului scena pe care au evoluat mai multe trupe particulare celebre, Compania Bulandra, Teatrul "Maria Ventura", Teatrul Nostru, chiar şi Teatrul Naţional în două perioade diferite (1916 - 1918 şi 1947 - 1974) şi pe care au slujit-o cu dăruire oameni de teatru precum Tony Bulandra, Lucia Sturdza Bulandra, Marioara Voiculescu, Ion Manolescu, Dina Cocea, Sică Alexandrescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Radu Beligan ş.a.

Teatrul şi spectacolele sale au obţinut numeroase premii, printre care trofeul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Internaţional de Teatru de la Arezzo (1979), premiul de excelenţă (1991 şi 1992), Teatrul Anului 1993, premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Naţional de Teatru din 1994, premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Comediei Româneşti din 1995. În ultimii ani, a primit numeroase premii la festivalurile de teatru de la Piatra Neamţ, Braşov, Galaţi, Timişoara, dar şi trofee UNITER.

(Material realizat de Mădălina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro).