ANALIZĂ: Măsuri fără precedent convenite de liderii UE la cel mai important summit din ultimii doi ani

După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlaştina crizei datoriilor de stat.

"Atenţia lumii s-a îndreptat către aceste discuţii. Noi, europenii, am demonstrat în această seară că am ajuns la concluziile corecte", a declarat joi, la Bruxelles, la ora 4:15, cancelarul german Angela Merkel, citată de Bloomberg.

Printre măsuri se mai numără o potenţială consolidare a rolului jucat de Fondul Monetar Internaţional în combaterea crizei euro, dar şi semnalul transmis de Banca Centrală Europeană că va continua achiziţiile de obligaţiuni de pe piaţa secundară pentru a menţine sub control costurile de finanţare ale ţărilor aflate în dificultate.

"Summit-ul ne-a permis să adoptăm componentele unui răspnus global, ambiţios, credibil la criza care mătură zona euro", a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, după încheierea discuţiilor.

Moneda euro s-a apreciat joi pe pieţele asiatice cu 0,5% faţă de dolar datorită concluziilor summit-ului UE, iar bursele din Asia au crescut cu 1%.

Grecia a intrat în carantină în ultimul moment, liderii europeni reuşind să impună băncilor o reducere "voluntară" de 50% a obligaţiunilor statului elen scadente până în 2020, măsură ar trebui, potrivit liderilor europeni, să pună capăt riscurilor de contagiune către Italia şi Franţa.

A fost cel de-al 14-lea summit în cele 21 de luni care au trecut de când Europa a promis Greciei solidaritate, iar UE pare că a reuşit să vină cu un plan complet anticriză înainte de summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, aşa cum au cerut cu două săptămâni în urmă miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din ţările G20.

Mai marii UE au luat decizia neobişnuită de a-l invita să participe la summit pe principalul negociator al băncilor, Charles Dallara, directorul general al Institute of Internatioanl Finance, cel mai mare grup de lobby al industriei financiare. Dallara a fost invitat pentru a se încerca deblocarea negocierilor cu creditorii privaţi ai Greciei pentru reducerea datoriei statului la 120% din PIB până în 2020, de la un nivel estimat de 170% din PIB la finele anului viitor.

Astfel, cel de-al doilea acord de susţinere a Greciei ar putea avea o valoare de 130 miliarde euro, faţă de nivelul de 109 miliarde euro convenit la summit-ul UE din iulie, care s-a dovedit insuficient.

Dallara s-a înţeles la miezul nopţii cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la scurt timp după ce afirmase, într-un comunicat, că "nu există nicio înţelegere pe niciunul dintre elementele acordului".

Sarkozy a declarat ulterior că reprezentanţii bancherilor au fost primiţi la summit "nu pentru a negocia, ci pentru a fi informaţi de deciziile luate de cei 17 lideri".

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniştrilor Finanţelor din zona euro, a declarat că rezistenţa băncilor a fost învinsă prin ameninţarea "de a ne îndrepta către un scenariu cu insolvenţa totală a Greciei, care ar fi costat guvernele europene foarte mult şi ar fi ruinat băncile".

Totodată, FMI a anunţat că a aprobat o plată de 2,2 miliarde euro din împrumutul către Grecia, parte a tranşei de 8 miliarde euro din acordul de finanţare externă al statului elen a cărei aprobare a venit după întârzieri, dificultăţi şi negocieri extrem de dure. Plata "feliei" UE din tranşă. de 5,8 miliarde euro, a fost aprobată săptămâna trecută.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, aflat la sfârşit de mandat, nu a luat parte la confruntarea liderilor UE cu bancherii, dar a lăudat ulterior determinarea politicienilor de a lăsa criza în urmă. Trichet avertizase în repetate rânduri cu privire la potenţialele efecte negative ale deprecierii "voluntare" a obligaţiunilor asupra sistemului bancar.

Măsurile luate miercuri noapte "trebuie să fie implementate în totalitate, cât de urgent şi de eficate posibil", a afirmat Trichet, al cărui mandat de opt ani la şefia BCE se va încheia luni.

Miercuri, viitorul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a sugerat că BCE va continua achiziţiile de obligaţiuni de stat din pieţe.

Banca a cumpărat deja obligaţiuni de stat de 169,5 miliarde euro de pe piaţa secundară, ajutând de anul trecut Grecia, Irlanda şi Portugalia şi, începând din această vară, Italia şi Spania.

Liderii europeni au sprijinit de asemenea refinanţarea Fondului European de Stabilitate Financiară, înfiinţat anul trecut ca "scut" de 440 miliarde euro pentru ţările cu probleme, precum Grecia, Irlanda şi Portugalia, care însă nu dispunea de suficientă forţă pentru a spriji, spre exemplu, Italia, a treia mare economie a zonei euro.

Fondul va fi folosit pentru asigurarea vânzărilor de obligaţiuni şi pentru crearea unui vehicul investiţional special care va atrage fonduri din afara UE, de la instituţii financiare şi investitori publici şi privaţi.

Planurile detaliate privind recapitalizarea fondului vor fi prezentate în noiembrie.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că se doreşte în final creşterea de cinci ori a resurselor financiare ale Fondului, comparând procedura prin care se va ajunge la acest obiectiv cu operaţiuni bancare normale care nu presupun riscuri excesive.

"Va fi important să detaliem modalităţile prin care va opera acest Fond consolidat şi prin care va oferi suprijinul prevăzut", a declarat directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

După sprijinirea Irlandei şi Portugaliei, Fondul de Stabilitate mai dispune de 290 miliarde euro. Din această sumă, 250 miliarde euro ar trebui "multiplicate" de 4-5 ori, pentru a se ajunge la un nivel ţintit de 1.000 miliarde euro.

"Pârghia ar putea ajunge la 1.000 miliarde euro în anumite condiţii, care privest atât situaţia din pieţe cât şi reacţia investitorilor la politicile economice. Nu există nimic secret în toate astea. Nu este uşor de explicat, însă vom face mai mult cu banii pe care îi avem. Nu este atât de spectaculos. Băncile fac aşa ceva de secole, a fost afacerea lor de bază, cu anumite limite", a afirmat Van Rompuy.

Liderii UE au reuşit de asemenea să cadă de acord asupra problemei spinoase a recapitalizării băncilor, stabilind termenul limită de 30 iunie 2012 pentru ca instituţiile financiare din zona euro să ajungă la o rată a capitalului de rang întâi (Tier 1) de 9% din acitvele ponderate la risc, după deprecierea deţinerilor de obligaţiuni de stat. Băncile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu "constrângeri" în privinţa plăţii dividendelor şi acordării de bonusuri.

Autoritatea Bancară Europeană a estimat recent că băncile au nevoie de 106 miliarde euro de capital proaspăt pentru a rezista unui eventual faliment al Greciei, cu efecte de contagiune către alte ţări din zona euro. Băncile spaniole ar avea nevoie de 26,2 miliarde euro, iar cele italiene de 14,8 miliarde euro, potrivit analizelor instituţiei.

Premierul italian, Silvio Berlusconi, a promis o serie de reforme de stimulare a creşterii economice a Italiei şi de reducere a datoriei de stat. Printre acestea se numără creşterea vârstei minime de pensionare la 67 de ani până în 2026, reforme fiscale privind taxele şi cheltuielile publice, vânzarea unor proprietăţi ale statului sau îmbunătăţirea performanţei acestora, eficientizarea şi reducerea costurilor din sistemul public, introducerea în constituţie a unui amendament privind echilibrarea bugetului, relaxarea reglementărilor de protecţie a angajatului, încurajarea investiţiilor, sprinirea firmelor mici şi atragerea de finanţare privată pentru investiţii în infrastructură prin stimulente fiscale.

Liderii europeni au salutat angajamentele Italiei, precizând însă că acestea trebuie şi aplicate.

"Summitul european salută angajamentele Italiei. Aceste măsuri ambiţioase de liberalizare a economiei trebuie şi aplicate", a declarat preşedintele Herman Van Rompuy joi dimineaţă, la încheierea summitului de la Bruxelles.

"Da, suntem satisfăcuţi", a declarat şi Sarkozy. "Dar aşteptăm şi realizarea" reformelor, a adăugat el.

Astfel, datoria Italiei ar trebui redusă de la un nivel estimat de 1.900 miliarde euro la finele acestui an, reprezentând 120% din PIB, la 113% din PIB până în 2014.

(Material realizat de Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro)