ANI versus integritate

Dar, dacă ar fi să ne luăm după prevederile propriei legi de funcţionare, "Draga ANI" - după cum i-a spus la un moment dat şeful statului pentru a o linişti pe Monica Macovei, îngrijorată de tergiversarea tocmai a Legii ANI - pare că ar avea o problemă, respectiv aceea că orice verificare, pentru a fi validă, trebuie notificată persoanei vizate.

Astfel, actele întocmite de inspectorii de integritate după începerea verificării fără ca persoana verificată să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare sunt nule de drept, potrivit articolului 4 din Legea 144/2007 privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

"Actele şi lucrările efectuate de către inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei nu sunt publice, cu excepţia actului de constatare. După începerea verificării, persoana verificată are dreptul să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare şi să ia cunoştinţă de actele şi lucrările dosarului, să fie asistată sau reprezentată de avocat şi să prezinte orice elemente justificative pe care le consideră necesare", se arată în alineatul 8 al articolului 4 din Legea ANI.

Marţi seară, presa a anunţat că şapte miniştri ai Cabinetului Boc sunt verificaţi de ANI, patru fiind de la PDL, doi de la PSD şi un independent.

Surse precizau că cei şapte miniştri sunt Vasile Blaga, Gheorghe Pogea, Radu Berceanu, Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Dan Nica şi Cătălin Predoiu.

Blaga fusese deja verificat de ANI, care nu a constatat vreo neregulă, în timp ce ceilalţi şase demnitari au spus că nu au fost informaţi despre investigaţiile în curs.

Astfel, confirmarea oficială a preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, privind numărul persoanelor verificate de inspectorii de integritate dar nu şi numele, ar conduce, logic, la anularea actelor întocmite de inspectori.

Conducerea ANI se apără invocând alineatul 1 al articolului 4: "În termen de 30 de zile de la primirea sesizării, inspectorul de integritate desemnat de conducerea Agenţiei, potrivit legii, efectuează verificarea prealabilă a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale persoanei în cauză".

Mai mult, chiar dacă conducerea ANI insistă pe faptul că nu a făcut publice numele celor şapte demnitari care au fost însă nominalizaţi de presă, singurele persoane care deţin aceste informaţii şi pe care le manipulează mediatic sunt Cătălin Macovei şi secretarul general al ANI, Horia Georgescu.

Astfel, ANI intră în forţă în scena politică, după o perioadă de acalmie, marcată, când şi când, de anunţuri seci privind verificări sau sesizări către Parchet, instanţe din Moreni şi Găeşti, în care agenţia a reacţionat prompt la starea de incompatiblitate a consilierului brăilean Cârligea sau la nepermisul fals în declaraţii comis de primarul dâmboviţean Butuligă. Preşedintele ANI a ţinut să atragă atenţia asupra activităţii agenţiei. Poate şi prezenţa experţilor Comisiei Europene care evaluează progresele înregistrate de României, ANI figurând pe lista condiţionalităţilor impuse de europeni, a fost unul din motive pentru atâta "transparenţă".

Însă existenţa unui raport, încă nefinalizat, al Consiliului Naţional de Integritate (CNI) - for care supraveghează activitatea ANI - privind starea de incompatibilitate în care s-ar afla Cătălin Macovei prin faptul că este administrator al unei firme, fapt sesizat de şeful organizaţiei Transparency International România, Victor Alistar, întoarce oarecum situaţia în defavoarea ANI şi scade mult din impactul acţiunilor sale de "stârpire" a corupţiei.

Starea de incompatibilitate a preşedintelui ANI, care este şi administrator de firmă, ar impune revocarea acestuia din funcţie.

Plângerea la Parchet a fostei secretare a lui Cătălin Macovei, Carmen Fluture, aduce în atenţia organelor judiciare şi implicit a presei cel puţin o problemă de moralitate a preşedintelui ANI.

Problemele nu l-au ocolit nici pe Horia Georgescu, destul de vizibil pentru jurnalişti, cu atât mai mult cu cât el a întreţinut relaţia cu mass-media în lipsa de la serviciu a preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, reclamată, nu o dată, de avocata Alice Drăghici, membru CNI.

Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 face verificări în urma unei plângeri depuse împotriva lui Georgescu de către fostul inspector de integritate Fănel Burciu de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Acelaşi Parchet îl cercetează şi pe Burciu, acuzat de înşelăciune de către ANI după ce acesta a devenit salariat al instituţiei deşi, conform unor acte medicale, îşi pierduse total capacitatea de muncă, este cercetat în trei dosare penale.

Pe de altă parte, într-o plângere adresată procurorilor anticorupţie, Fănel Burciu se referă la un presupus fals comis de Georgescu în legătură cu studiile sale, folosit apoi pentru a obţine delegarea pe funcţia de secretar general şi, ulterior, a deveni titular al funcţiei.

Georgescu s-a aflat în conflict şi cu un fost membru CNI, avocata Alice Drăghici, care şi-a dat demisia în urma scandalului provocat de intervenţia acesteia în activitatea unor inspectori de integritate care verificau averea medicului Şerban Brădişteanu. Drăghici era avocata medicului.

Dosarul Şerban Brădişteanu şi doar alte două, Adrian Dabela şi Codruţ Vlăsceanu, au fost trimise în instanţă pentru a constata dacă averea acestora este ilicită sau nu. În rest, au fost mai multe dosare de amenzi pentru nedeclararea în termen a averilor şi intereselor.

Alte 25 de cazuri, anunţate de ANI prin comunicate de presă, au fost înaintate Parchetului, pentru constatarea falsului în declaraţii. Practica a demonstrat că falsul în declaraţii, de regulă, se finalizează cu închiderea dosarului, pentru că anchetatorii trebuie să dovedească intenţia în omiterea de către autor a unei informaţii. De altfel, în România nu există un caz de condamnare pentru un fals în declaraţie, ca urmare a întocmirii unui astfel de act privind averea deţinută.

Prin urmare, sesizarea Parchetului nu face decât să încarce procurorii, ANI arată că îşi face treaba, iar în final magistraţii, probabil, vor fi găsiţi vinovaţi pentru că acţiunea nu a avut rezultatul scontat.

Poate şi de aceea, politicienii cercetaţi dar "nenotificaţi" de ANI vorbesc cu seninătate despre demersurile agenţiei împotriva lor, convinşi că sunt lipsite de finalitate.

Legea 144/2007 prin care s-a înfiinţat ANI reglementează activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnitarilor publici, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor efectuată de Agenţia Naţională de Integritate, activitate ce este supusă controlului judecătoresc.

Instanţa trebuie să verifice eventualele neconcordanţe ale averii dobândite pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în acea perioadă.

Prin diferenţa vădită, în sensul Legii 144, se înţelege o diferenţă ce depăşeşte zece la sută între averea existentă şi veniturile realizate, dar nu mai puţin decât echivalentul în lei a 20.000 de euro.

Legea ANI a fost adoptată de Parlament pentru asigurarea exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, transparenţă, prin organizarea în mod unitar şi instituţionalizat a activităţii de control al averii dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor respective şi a verificării conflictelor de interese, precum şi de sesizare a incompatibilităţilor. Ceea ce impune ca ANI să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de imparţialitate, fără favoritisme şi preferinţe politice sau mediatice.

Aşa cum în martie 2008 alegerea preşedintelui ANI a ridicat semne de întrebare legate de probitate - întrucât deşi fusese validat recent ca vicepreşedinte al Agenţiei, Macovei nici măcar nu a simţit nevoia a se suspenda din funcţie şi a candidat la şefia instituţiei - la un an, situaţia conducerii e cam la fel.

Procurorul anticorupţie Cătălin Alexandru Macovei - cel care l-a arestat şi trimis în judecată pe fostul secretar de stat Reman Domocoş, achitat pentru corupţie - fusese validat de Senat ca vicepreşedinte ANI, însă a participat la concursul pentru funcţia de şef al instituţiei, fără a renunţa la funcţia deţinută.

Macovei spunea atunci că, deşi a fost validat de Senat în funcţia pe care o deţine în prezent şi pe care a ocupat-o tot printr-un concurs, legea nu-l obliga sa-şi dea demisia sau să se suspende în cazul în care decidea să candideze pentru postul de preşedinte.

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, integru înseamnă a fi corect, cinstit, onest.

Habotinicii susţin că "dacă nu eşti cinstit în chestiuni mărunte, nu vei fi nici în cele mari, iar dacă înşeli, fie şi numai un pic, nu veţi mai putea fi cinstit când ţi se vor încredinţa răspunderi mai mari".

Comisia Europeană nu o dată a indicat faptul ca România trebuie să demonstreze existenţa unui mecanism stabil anticorupţie, care funcţionează autonom şi care este capabil să identifice şi să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept.

Mai mult, Comisia Europeană afirmă că, până la raportul din iulie 2009, ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să-şi extindă anchetele fără interferenţe exterioare şi beneficiind de cooperarea deplină a altor autorităţi de stat.

Deocamdată, situaţia la ANI pare a arăta astfel: deşi i se pot aduce reproşuri legitime, conducerea instituţiei vrea să arate că are pârghii pentru a acţiona inclusiv în cazul politicienilor momentului şi nu uită, din când în când, să le amintească acest lucru. Iar "umbrela" exigenţelor UE pare a conveni de minune "integrilor" de la ANI, care astfel se simt intangibili.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim şi Irina Dârlea, eveniment@mediafax.ro)