Aprobarea Parlamentului şi referendum. Care este procedura pentru suspendarea şefului statului

Procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării presupune ca, după ce măsura este adoptată de Parlament cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, aceasta să fie validată de populaţie, printr-un referendum pentru demiterea şefului statului.

Articolul 95 din Constituţie precizează că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.".

În cadrul declanşării acestei proceduri de suspendare, preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie a şefului statului poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinta preşedintelui.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui, mai prevede legea fundamentală.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României în cazul săvârşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcută de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Birourile permanente, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntârziat această propunere Preşedintelui României, precizându-se totodată data şi locul şedinţei comune a Camerelor.

Preşedintele care conduce şedinţa comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor şefului statului, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, adică 234 de voturi, deoarece două locuri de deputat sunt vacante.

În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe.

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.

La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută.

Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.

În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

La suspendarea din funcţie a şefului statului din 2007, Parlamentul a constituit o astfel de comisie care a fost condusă de Dan Voiculescu.

Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Conform Legii referendumului 3/2000, participanţii la referendum se pronunţă prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?".

Legea prevede că "demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum".

Aceasta este a doua oară când opoziţia iniţiază procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu din funcţie. Precedenta suspendare a avut loc în timpul primului mandat de şef al statului, în anul 2007. Parlamentul a aprobat suspendarea preşedintelui, însă la referendumul de demitere decizia a fost invalidată de populaţie. Astfel, la referendumul din 19 mai 2007 pentru demiterea preşedintelui Băsescu, 74,48% din cei care s-au prezentat la urne au votat împotrivă, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunţat 24,75%, prezenţa la referendum fiind de 44,45%.

Pe durata suspendării din funcţie a şefului statului, prerogativele sale au fost îndeplinite de Nicolae Văcăroiu, la acel moment preşedinte al Senatului. Acesta s-a autosuspendat din PSD pe durata asigurării interimatului.

Opoziţia ar mai avea nevoie de 17 voturi pentru ca cererea de suspendare să treacă de plen

Opoziţia trebuie să convingă teoretic cel puţin 17 parlamentari de la putere sau neafiliaţi să voteze suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu pentru a cumula cele 234 de voturi minim necesare, în condiţiile în care USL are pe hârtie 217 parlamentari.

La Senat, PSD şi PNL-PC au 66 de parlamentari, iar la Camera Deputaţilor 151.

Astfel, opoziţia numără în total 217 parlamentari, în timp ce coaliţia de guvernare are 245 de senatori şi deputaţi. De asemenea, există şi cinci deputaţi neafiliaţi unui grup parlamentar.

Parlamentul are în prezent 467 de membri, din totalul de 471 de mandate, patru locuri de deputat fiind vacante.

Prin urmare, pentru aprobarea suspendării din funcţie a preşedintelui, care se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, sunt necesare 234 de voturi favorabile.

Astfel, USL ar trebui să mai convingă cel puţin 17 parlamentari să voteze alături de opoziţie suspendarea din funcţie a şefului statului.

Votul fiind secret cu bile, nu poate fi lipsit de surprize, de ambele părţi.

Opoziţia are pe hârtie 217 parlamentari, însă în această perioadă se discută despre excluderea lui Mircea Geoană din PSD, care ar putea fi urmată şi de pierderea altor parlamentari.

Pe de altă parte, USL plusează spunând că sunt parlamentari ai puterii care ar vota suspendarea preşedintelui. Purtătorul de cuvânt al departamentelor PSD, Olguţa Vasilescu, declara încă de joi că, deşi USL nu are voturile necesare în Parlament pentru a-l suspenda din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu, s-ar putea să aibă "o surpriză plăcută" de la unii parlamentari PDL.

Liderii USL au anunţat, luni, că declanşează procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Demersul are loc în condiţiile în care PSD a cerut înlocuirea de la conducerea Senatului a lui Mircea Geoană cu Titus Corlăţean.

(Material realizat de Miruna Badea, Ioana Câmpean, Adelina Dragomir, politic@mediafax.ro).