Apropiaţii lui Hardy şi-au amintit cu drag de baschetbalist: Erai Michael Jordan al nostru

Potrivit ctpost.com, rude, prieteni, foşti colegi şi persoane care nu l-au cunoscut pe Hardy dar au dorit să-i aducă un omagiu au aşteptat în ploaie, răbdători, în faţa unei biserici baptiste din Middletown, ca sportivul să fie înmormântat.

Chauncey Hardy a purtat, la acest ultim drum al său, un costum de culoare gri şi o şapcă a echipei Cincinnati Reds, pusă uşor într-o parte, cum îşi punea de fiecare dată americanul şepcile. În biserică, sicriul în care se afla trupul său neînsufleţit era încadrat de două tricouri puse în rame: cel cu numărul 22 purtat de Hardy la echipa Universităţii Sacred Heart şi unul de la CSS Giurgiu. Alături, numeroase buchete de garoafe roşii şi albe, iar deasupra un ecran cu fotografii ale sportivului - cu Hardy purtând numeroasele sale şepci, Hardy îmbrăţişându-şi cele două surori, Jada şi Onnalise, Hardy zâmbindu-i mamei sale Ola.

Pentru câteva ore, miercuri, nimeni din Middletown nu s-a gândit la dreptate, ură sau tristeţe. Cu toţii s-au gândit la viaţa lui Hardy, la oamenii pe care i-a influenţat, la impactul pozitiv pe care l-a avut.

"Ridicaţi-vă. Să celebrăm aceşti 23 de ani. Să celebrăm toate vieţile pe care le-a atins. Importantă nu este durata, ci calitatea vieţii pe care ai avut-o", le-a spus reverendul Kim L.Cotton persoanelor prezente la ceremonia funerară.

Chauncey Hardy a iubit viaţa, mai ales în Middletown, unde era prietenul, fratele sau fiul tuturor.

"Ne-a influenţat în atât de multe moduri... Îmi amintesc cum era în clasa mea şi zâmbea. Îmi amintesc că îi spuneam: «Chauncey, acel zâmbet nu te va duce nicăieri». M-am înşelat", îşi aminteşte directorul liceului Xavier, Bill Garrity.

"Era un tip liniştit, dar cu siguranţă îi plăcea să glumească. Era foarte amuzant când era alături de colegii săi... Acesta este primul lucru care îmi trece prin minte când mă gândesc la el. Era greu de convins să vină să mă vadă, dar când făcea asta, avea de fiecare dată o glumă de făcut sau un comentariu amuzant şi toată lumea râdea", spune şi Leo Katsetos, antrenor la Universitatea Sacred Heart.

Baschetbalistul Nick Greenbacker, care a jucat alături de Chauncey Hardy timp de două sezoane la echipa Universităţii Sacred Heart, îşi aminteşte un moment amuzant al cărui protagonist a fost fostul său coleg: "După un meci, Chauncey se îndrepta spre duşuri, purtând doar un prosop, şi l-a lovit uşor în glumă pe un coleg. Ceilalţi au început să îl alerge. Chaucey a alunecat în timp ce fugea şi a zburat de pe podea. El într-o parte, prosopul în altă parte, iar sunetul pe care l-a făcut când a căzut... El a râs mai tare ca oricine atunci. Adora să se distreze".

"Mi-a făcut plăcere faptul că au venit mulţi oameni la înmormântare. Pentru cineva de care am fost foarte apropiat, a fost plăcut să văd că oamenii şi-au făcut timp să vină şi să îl omagieze în număr atât de mare. Prezenţa a atât de mulţi oameni nu face situaţia upoară, dar o face puţin mai uşoară. Cred că este o consolare mică pentru mama lui Chauncey să ştie că atât de mulţi oameni au fost ataşaţi de fiul ei", a declarat Anthony Latina, antrenor secund la Sacred Heart, care l-a descoperit pe Hardy.

Antrenorul Dave Bike a fost, de asemenea, prezent la eveniment, la fel ca alţi membri ai fostelor echipe ale lui Chauncey Hardy.

Profesorul Brendan Donohue, de la liceul Xavier, îşi aminteşte de Hardy ca fiind "un copil fantastic": "Chauncey era un copil liniştit când era la Xavier, un copil fantastic. Un sportiv extraordinar, o inspiraţie pentru noi toţi".

În timpul ceremoniei ce a durat cel puţin două ore a fost recitat un poem scris de surorile lui Hardy, Onnalise Hardy şi Jada Kinsey: "Îmi amintesc că mergeam să te văd jucând... pentru noi erai cel mai bun... pentru noi erai Michael Jordan. Ne-ai inspirat să ne urmăm visele şi ne-ai arătat că cerul este limita".

Mama sportivului, Olamae, l-a omagiat pe fiul său cu următoarele cuvinte: "Am ştiut mereu că vei fi cineva special şi ştiam că urma să fii «cineva» într-o bună zi".

Întreaga ceremonie, la care conform Hartford Courant au fost prezente aproape 2.000 de persoane, s-a desfăşurat în spiritul cuvintelor scrise pe una dintre foile de rugăciuni de la înmormântarea sportivului: "Mi-ar plăcea ca amintirea mea să fie una fericită... Mi-ar plăcea să las multe zâmbete când viaţa se sfârşeşte... Mi-ar plăcea ca lacrimile celor care mă plâng să se usuce înaintea soarelui ... de amintiri frumoase pe care le las când viaţa se sfârşeşte".

K'zell Wesson, un baschetbalist profesionist care evoluează în Turcia, şi mai mulţi alţi sportivi care joacă în afara SUA au ajutat familia lui Hardy prin site-ul http://www.behindtheb.com, pe care se acceptă donaţii pentru mama şi surorile americanului decedat în România.

Baschetbalistul american Hardy Chauncey a fost internat la spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti după un incident care a avut loc, în noaptea de 8 spre 9 octombrie, la Giurgiu, la câteva ore de la câştigarea meciului cu Dinamo. Hardy a murit la puţin timp după ce a fost supus unei intervenţii chirurgicale.

(Material realizat de Leila Bolat, leila.bolat@mediafax.ro).