Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă

Semnarea Acordului privind scutul antirachetă şi a Declaraţiei de parteneriat strategic cu SUA

Preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită la Washington la jumătatea lunii septembrie. Cu această ocazie a fost semnat, la nivel de miniştri de Externe, Acordul bilateral privind amplasarea de elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României. Totodată, Traian Băsescu şi Barack Obama au adoptat declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI. Autorităţile române şi clasa politică s-au exprimat unanim în favoarea acordului privind scutul antirachetă, apreciind că acesta reprezintă o contribuţie la protejarea teritoriului României.

3 mai – Preşedintele Traian Băsescu anunţă decizia CSAT privind aprobarea amplasării componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu, în judeţul Olt.

Ministerul Energiei anunță cel mai ambițios program pentru eficientizarea energetică a industriei

Ce calități ar „împrumuta” Antonescu de la foștii președinți ai României

4 mai – Are loc cea de-a şaptea rundă de negocieri bilaterale, la Bucureşti. Cu acest prilej, textul Acordului care reglementează participarea României la sistem a fost convenit la nivelul celor două delegaţii.

6 iunie – Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România este parafat, la Washington, de Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, şefii celor două echipe de negociatori.

13 septembrie – Acordul privind amplasarea în România a unor elemente ale scutului american antirachetă a fost semnat, la Washington, cu ocazia vizitei preşedintelui Traian Băsescu. Tot atunci, preşedinţii Barack Obama şi Traian Băsescu au adoptat Declaraţia de parteneriat strategic dintre România şi SUA pentru secolul al XXI-lea. În cazul ambelor documente, echipele de negociere ale României au fost conduse de secretarul de stat Bogdan Aurescu.

23 septembrie – Textul acordului privind scutul antirachetă este făcut public. Documentul stipulează caracterul exclusiv defensiv al sistemului. Printre dispoziţiile acestuia figurează că România va stabili un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul Bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricţii de trafic aerian. Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite „va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor” de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede acordul privind scutul antirachetă.

România nu îşi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat în afara teritoriului României de elemente ale scutului, cu excepţia cazurilor în care astfel de prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României, prevede acordul privind scutul antirachetă.

România şi Statele Unite vor înfiinţa o poziţie de ofiţer român de legătură în cadrul Comandamentului European al Statelor Unite, pentru a asigura un parteneriat strategic strâns şi continuu în mai multe domenii, inclusiv al apărării împotriva rachetelor balistice, prevede acordul privind scutul.

25 septembrie – În aşteptarea americanilor, localnicii din Deveselu se pregătesc pentru cursuri de engleză, informatică şi antreprenoriat. Îi aşteaptă pe americani cu pui la ţest, iar până atunci primarul discută cu „specialiştii” despre utilităţile de la baza militară, dar şi despre repararea şcolilor din comună.

19 octombrie – Guvernul român a avizat proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România şi SUA privind participarea la scutul american de apărare antirachetă, actul normativ urmând să fie transmis Parlamentului cu cererea de aprobare în regim de urgenţă, până la sfârşitul acestui an

7 noiembrie – Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

16 noiembrie – Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

6 decembrie – Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

23 decembrie – Acordul a intrat în vigoare

Divergenţe cu Rusia

Declaraţii ale oficialilor de la Bucureşti şi Moscova au generat, în 2011, momente de tensiune în relaţia celor două state. Principalul motiv de nemulţumire incovat de partea rusă a fost amplasarea de elemente ale viitorului scut antirachetă pe teritoriul României. De asemenea, o declaraţie a preşedintelui Băsescu referitoare la celebrul ordin al mareşalului Antonescu „Vă ordon, treceţi Prutul!” a stârnit criticile Moscovei.

9 februarie – Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că are un mandat de normalizare a relaţiei cu Rusia, iar MAE lucrează „la câteva gesturi simbolice care să crească încrederea”, astfel încât Bucureştiul şi Moscova să revină anul acesta la un ton normal.

Evenimentele ulterioare aveau să-l contrazică pe Baconschi.

9 mai – Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat pe Twitter, la modul ironic, decizia României de a găzdui elemente ale scutului american antirachetă, catalogând planul drept „un cal traian”, cu aluzie la numele preşedintelui Traian Băsescu.

– Preşedintele Traian Băsescu a declarat, întrebat despre criticile ambasadorului Rusiei la NATO, că acesta „face parte din echipa de zgomote” şi că o discuţie serioasă ar trebui făcută în cazul unei reacţii a preşedintelui, premierului sau ministrului rus de Externe.

14 mai – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a cerut, într-o scrisoare adresată omologilor săi din ţările membre ale Consiliului Rusia-NATO, garanţii că scutul antirachetă european nu va afecta stabilitatea strategică.

19 mai – Preşedintele Băsescu a declarat, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Preşedintele a mai spus că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev – n.r.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.

22 iunie – Traian Băsescu a declarat, la B1 TV, că decizia Regelui Mihai de a abdica a fost „un act de trădare”, el adăugând totodată că relaţia sa de apropiere cu prinţul Paul a fost un gest pentru a proba că nu are nimic cu Casa Regală. Pe de altă parte, preşedintele a reamintit, în contextul unei întrebări, că se împlinesc 70 de ani de la „hai să-i spunem celebra «Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul!»”. El a spus că, dacă ar fi fost în acel moment istoric, ar fi dat acelaşi ordin. „Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil că aş fi făcut-o”, a spus el.

30 iunie – Rusia s-a declarat revoltată de declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, potrivit cărora şi el le-ar fi ordonat militarilor să treacă Prutul, în 1941, potrivit unui mesaj publicat de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe Aleksandr Lukaşevici, pe contul de Twitter al instituţiei.

– MAE rus consideră, referitor la declaraţiile preşedintelui Băsescu privind trecerea Prutului, că „astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de jertfiţi ai nazimului este inadmisibilă şi merită o apreciere adecvată din partea Europei”.

5 iulie – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat dur pe Traian Băsescu, afirmă ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un mesaj publicat în contul său de Twitter, declarându-se bucuros că liderul de la Kremlin i-a susţinut punctul de vedere referitor la declaraţiile preşedintelui român. Rogozin face trimitere la un articol publicat pe site-ul cotidianului Moskovsky Komsomoleţ, care afirmă că Medvedev a făcut declaraţii dure la adresa lui Băsescu, în timpul summitului Rusia – NATO de la Soci. Ziarul face referire la declaraţiile făcute de preşedintele român în legătură cu Ion Antonescu, reamintind că, la începutul războiului, România a luptat de partea Germaniei naziste. La reuniunea de la Soci, participanţii şi-au exprimat indignarea în legătură cu declaraţiile lui Băsescu, care exprimă poziţii antiruse şi, prin această afirmaţie, se alătură celor care au început războiul. „Nu l-am auzit niciodată pe preşedinte vorbind atât de dur”, a afirmat un înalt oficial rus, citat de Moskovsky Komsomoleţ.

6 iulie – Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu poate comenta evenimente petrecute în cadrul reuniunii informale de la Soci, dar a precizat că mandatul lui a fost acela de a promova dialogul deschis şi cooperarea constructivă între NATO şi Rusia.

14 iulie – Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că relaţia României cu Rusia poate şi trebuie să fie una normală, el adăugând că Bucureştiul îşi manifestă constant disponibilitatea în această direcţie.

1 septembrie – Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în pofida tuturor aparenţelor, relaţia economică cu Federaţia Rusă se consolidează şi se observă o creştere a interesului investitorilor ruşi pentru obiective economice din România.

Neînţelegeri cu Ungaria

Nici relaţiile Bucureştiului cu Budapesta nu au fost ferite de situaţii tensionate, în mod special în prima parte a anului, când Ungaria a asigurat preşedinţia UE. În pofida acestor neînţelegeri, autorităţile ungare au susţinut eforturile României de aderare la Spaţiul Schengen.

3 ianuarie – Etnicii maghiari din afara Ungariei au depus primele cereri de obţinere a cetăţeniei acestei ţări, în prima zi lucrătoare a anului. Preşedintele CNMT, europarlamentarul Laszlo Tokes, s-a numărat printre primii care au depus cereri în Oradea.

10 ianuarie – Mai multe însemne jignitoare au fost scrise cu vopsea pe gardul Ambasadei Ungariei din Bucureşti. MAE condamnă actul de vandalism comis la ambasada Ungariei şi precizează că a sesizat instituţiile abilitate ale statului, urmând să informeze partea ungară despre ancheta derulată în acest caz şi despre rezultatele sale.

16 martie – Reprezentanţii PSD şi PNL au susţinut, în plenul Parlamentului, necesitatea adoptării unei declaraţii de protest a Legislativului român faţă de mesajul transmis de Viktor Orban. Demersul opoziţiei a fost făcut în timpul dezbaterii unei moţiuni de cenzură şi a dus la blocarea lucrărilor Parlamentului pentru aproximativ trei ore. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a dat citire în plen mesajului premierului ungar la care opoziţia a făcut referire. Conform lui Moldovan, în mesajul lui Viktor Orban se arăta: „Să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost. Ardealul a fost luat de la noi de puterile şi ţările care au avut un scop bine definit, de a aţâţa naţiunile şi a desena graniţe la care ei să fie în continuare dirijori”.

17 martie – Ambasadorul Ungariei în România, Oskar Fuzes, a fost convocat la MAE unde i-a fost comunicată „insatisfacţia” părţii române pentru situaţia creată în contextul mesajelor transmise de oficialii ungari la manifestările de marcare a Revoluţiei de la 1848, fiind solicitată clarificarea urgentă a situaţiei.

– Ambasadorul a declarat, ulterior, pentru MEDIAFAX, că, probabil, s-a făcut confuzie între mesajul premierului ungar, Viktor Orban, poemul lui Petofi Sandor şi discursul soţiei sale.

18 martie – Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, la Târgu Mureş, că mesajul de 15 Martie transmis de premierul ungar, Viktor Orban, „era cât se poate de decent” şi că „adăugirile personale” făcute de soţia ambasadorului Ungariei nu pot fi interpretate drept poziţie oficială.

24 mai – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional constată că un text de Nicolae Iorga, care figura pe o plăcuţă adăugată la grupul statuar Matei Corvin din Cluj-Napoca în 1932 şi îndepărtată la restaurarea monumentului în 2010, a fost din nou inscripţionat pe suportul ansamblului. Pe noua plăcuţă apare scris textul „1932 – Pe soclul statuii a fost inscripţionat un citat din marele istoric Nicolae Iorga: «Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită»”.

26 mai – Delegaţia PSD din PE a adresat o scrisoare preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, preşedinţiei ungare a UE şi preşedintelui PE, Jerzy Buzek, pe tema unei deschiderii unei reprezentanţe la Bruxelles a Ţinutului Secuiesc, solicitând reacţii oficiale în spiritul respectării depline a legislaţiei UE.

– MAE a precizat că a întreprins demersuri în direcţia clarificării situaţiei reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, apreciind drept regretabilă orice acţiune vizând inaugurarea unei „reprezentanţe” a unei aşa-zise „unităţi administrativ-teritoriale” din România care nu există.

27 mai – Ministerul ungar de Externe consideră că plăcuţa cu un citat al lui Nicolae Iorga amplasată pe statuia lui Matei Corvin din Cluj-Napoca generează tensiuni între comunităţile de maghiari şi români, informează MTI. De asemenea, Ministerul ungar de Externe consideră că îndepărtarea plăcuţelor în cinci limbi de la intrările în oraşul Cluj-Napoca, inclusiv cea în limba maghiară, este o măsură care „intră în contradicţie cu statutul multicultural al oraşului”.

31 mai – Ministerul român de Externe l-a invitat, la MAE, pe ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, cerându-i clarificări faţă de găzduirea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc în Casa regiunilor maghiare din Bruxelles şi spunând că se aşteaptă ca niciun oficial ungar să nu participe la deschidere.

1 iunie – Se deschide Biroul de reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles, la eveniment fiind prezent şi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

2 iunie – MAE român îşi exprimă regretul pentru decizia autorităţilor ungare de a participa la deschiderea „aşa-zisei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles”, menţionând că este vorba despre o alegere personală, pe care statul român nu o poate împiedica.

16 iunie – Proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice, afirmă vicepremierul ungar Zsolt Semjen.

– Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost invitat la sediul MAE, ocazie cu care „partea română şi-a exprimat dezacordul faţă de declaraţiile publice din 15 iunie 2011 ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative”. Ulterior, el a declarat, pentru MEDIAFAX, că interesul exprimat de Ungaria în ceea ce priveşte proiectul de reorganizare teritorială este natural, fiind vorba despre un lucru important şi pentru comunitatea maghiară.

– Problema reorganizării administrative este în exclusivitate a statului român, ca în orice ţară europeană, a declarat premierul Emil Boc, în replică la afirmaţiile vicepremierului ungar pe această temă.

22 iunie – Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va discuta, a doua zi, la Bruxelles, cu Viktor Orban despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalţi ambasadori din UE „ca un semn”.

„Eu am, cu Viktor Orban, o relaţie foarte bună. Mă întâlnesc mâine cu el”, a spus preşedintele.

„Nu am vrut să se creeze un sentiment de alertă pentru că discutăm despre incidente minore, dar am refuzat să particip la întâlnirea organizată de ambasadorul Ungariei cu ambasadorii UE premergător Consiliului. Trebuia să fie o astfel de întâlnire. Ambasadorul Ungariei, având preşedinţia UE, a dorit să aibă obişnuita întâlnire cu preşedintele României. Ca ţară deţinătoare a preşedinţiei UE organizează această întâlnire cu toţi ambasadorii UE la care mă duceam. Sigur că n-am avut timp să particip. Nu am avut timp a fost răspunsul diplomatic dar n-am vrut, ca un semn că….”, a spus Băsescu. El a adăugat, răspunzând unei întrebări că în dialogul cu Orban va încerca o clarificare. „Să ne clarificăm. Atâta timp cât un viceprim-ministru face astfel de declaraţii avem o problemă”.

23 iunie – Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a luat notă de declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, pe care nu le comentează. „Domnul preşedinte a spus că el a trimis un semn diplomatic. Şi asta e! Am luat notă şi asta e”, a spus Fuzes.

(Material realizat de Miruna Badea, [email protected]).

Agenţia de presă MEDIAFAX vă prezintă principalele evenimente de politică externă ale României în anul 2011:

Eşecul aderării la spaţiul Schengen

Dificultăţile privind aderarea la Spaţiul Schengen s-au conturat încă de la sfârşitul anului 2010. Astfel, în noiembrie 2010, Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). O lună mai târziu, în decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

5 ianuarie 2011 – Preşedintele Traian Băsescu a declarat că îşi asumă responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în Spaţiul Schegen, în calitate de şef al statului. Preşedintele a mai spus că fondurile aflate în 2011 la dispoziţia Guvernului pentru securizarea frontierelor, în sumă de 271 milioane euro, ar trebui alocate întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu neapărat grupului EADS, în condiţiile în care nu există un termen fixat pentru aderarea la Schengen.

6 ianuarie – Aderarea „rapidă” a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este „una dintre cele mai importante priorităţi ale Preşedinţiei ungare” a UE, pentru succesul acestei cauze fiind mobilizate „toate energiile”, a declarat ministrul de Interne ungar, Sandor Pinter.

13 ianuarie – Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că el crede că România va adera la Spaţiul Schengen în 2011.

20 ianuarie – O aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE ameninţă securitatea restului Europei, a apreciat ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez.

– Finlanda s-a raliat Germaniei şi Franţei şi a refuzat, la rândul său, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE.

28 ianuarie – Membrii grupului de evaluare Schengen (Sch-Eval) au adoptat raportul tehnic privind România.

8 februarie – Preşedintele Băsescu a declarat că, deşi teoretic este posibilă intrarea României în Schengen, în martie 2011, practic acest lucru nu se mai poate, deoarece nu este posibilă decuplarea de Bulgaria, ţară care are două rapoarte negative.

10 februarie – Olanda se raliază Franţei, Germaniei şi Finlandei, apreciind că România şi Bulgaria nu pot adera la spaţiul Schengen în „acest stadiu”.

– Comisarul european pentru justiţie şi afaceri interne, Cecilia Malmström, a spus că reprezentanţii CE încurajează statele membre să spună concret ce se aşteaptă de la România şi să stabilească o serie de criterii în contextul în care acestea condiţionează aderarea ţării noastre la Schengen. Ea a mai spus că a transmis felicitări autorităţilor de la Bucureşti pentru eforturile în privinţa aderării la Schengen şi a adăugat că înţelege frustrarea României, care are dreptul de a avea o perspectivă clară în privinţa aderării.

24 februarie – Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Tanya Van Gool, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că Olanda aşteaptă următoarele două rapoarte ale CE pe tema justiţiei pentru o evaluare a progreselor înregistrate de România în acest domeniu, precizând că prin raport al CE înţelege doar rapoartele finale, care conţin şi evaluările de natură politică şi care sunt publicate anual în luna iulie, şi nu documentele interimare, publicate în general în februarie.

27 aprilie – Preşedintele Băsescu a declarat că rămâne optimist în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este „un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eşec, cum s-ar fi bucurat şi de o intrare în derapaj, ca să-şi facă jocurile politice”.

2 mai – Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European a stabilit că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile necesare aderării la Schengen, iar decizia finală va aparţine Consiliului European.

11 mai – Olanda consideră că pentru a da undă verde aderării României la Schengen sunt necesare progrese „sustenabile şi irevesribile” în Justiţie, care nu pot fi confirmate de un singur raport CE, a afirmat ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knappen, într-o declaraţie la sediul MAE.

16 mai – Secretarul de stat în Ministerul german de Interne Ole Schroder a declarat că ţara sa sprijină din toate puterile România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, dar a adăugat că nu există niciun rabat de la aplicarea criteriilor de aderare care să fie motivat de prietenia dintre cele două state.

24 mai – România sprijină obiectivul de consolidare a spaţiului Schengen, indicând că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie bazată pe criterii clar definite, ca ultimă soluţie în cazuri excepţionale şi limitată în timp, informează MAE, precizând că poziţia a fost susţinută la CAG de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu.

7 iunie – Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat că nu există legătură între aderarea la Schengen şi MCV, dar a subliniat că există o legătură între integrarea în acest spaţiu şi încrederea statelor, lucru care în prezent, lipseşte.

8 iunie – Aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost aprobată de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi „pentru”, 77 de voturi „împotrivă” şi 29 abţineri.

– Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara, pentru MEDIAFAX, că România este într-adevăr pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi că acest lucru se va întâmpla, în proporţie de 99 la sută, în 2011.

9 iunie – Consiliul JAI nu stabileşte o dată pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, însă îşi propune să ia o decizie în acest sens cel mai târziu în septembrie, potrivit concluziilor reuniunii.

– Apar primele declaraţii oficiale referitoare la amânarea pentru 2012 a aderării României la Schengen. Astfel, ministrul pentru Imigraţie, Gerd Leers, a anunţat că Guvernul olandez se va pronunţa în 2012 în privinţa cererilor de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. La rândul său, ministrul de Interne al Franţei, Claude Gueant, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen fără frontiere ar putea să fie efectivă la sfârşitul lui 2012 şi să se realizeze în etape.

23 iunie – Preşedintele Băsescu a declarat, la B1 TV, că, dacă vrea, România poate intra în Spaţiul Schengen „cel puţin parţial” anul acesta, şeful statului indicând ca orizont de timp luna octombrie.

30 iunie – Traian Băsescu a avertizat că Olanda a devenit vârful de lance al adăugării de condiţii pentru accesul în Schengen deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susţinut în Parlament de un partid care a impus drept condiţie blocarea aderării României.

1 iulie – Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că aderarea României la spaţiul Schengen e o temă în afara portofoliului MJ şi că dificultăţile legate de aderarea la Schengen au avut la bază „obiecţiuni de ordin politic”.

12 iulie – Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că cel mai bun lucru pe care pe care îl poate obţine România în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen este sfârşitul lui 2012, varianta cea mai rea fiind aceea de a nu adera niciodată.

31 august – Premierul Emil Boc a declarat că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, subliniind că trebuie contrabalansate sensibilităţile şi rezervele subiective sau politice manifestate încă în rândul unor parteneri europeni.

4 septembrie – Olanda anunţă că se opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen.

19 septembrie – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că cincisprezece tiruri cu seminţe şi flori din Olanda au fost verificate în patru zile, 12 dintre ele fiind confiscate şi alte trei returnate furnizorului din Olanda. Agenţia Naţională Fito-Sanitară din subordinea Ministerului Agriculturii a prelevat probe din mărfurile transportate, care vor fi analizate în laboratoarele de specialitate.

21 septembrie – Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat declaraţia Parlamentului privind deciziile luate în parlamentele naţionale ale unor state ale Uniunii Europene privind blocarea aderării României la Spaţiul Schengen.

– Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a declarat că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile româneşti este un motiv în plus pentru menţinerea României în afara spaţiului Schengen.

– Disputa dintre Olanda şi România pe tema transporturilor de flori este numită în mass-media „Războiul Lalelelor”.

22 septembrie – Preşedintele Băsescu a declarat, la TVR 1, că se vor lua măsuri „foarte dure” de control al lactatelor importate.

– Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen se amână pentru o dată neprecizată, după ce preşedinţia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului JAI acest subiect. Discuţiile din Consiliul JAI pe acest subiect s-au încheiat, însă fără a se ajunge la un consens – necesar pentru luarea unei decizii privind aderarea la Schengen. Preşedinţia poloneză a UE nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare.

– Preşedinţia poloneză a UE a anunţat că două state au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind Schengen, arătând că România şi Bulgaria au primit promisiunea, la data aderării la UE, că dacă îndeplinesc condiţiile necesare vor fi admise în Schengen, însă „promisiunea a fost încălcată”. „Astăzi, două state membre au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind extinderea Schengen. Acest lucru ne duce la o concluzie tristă în privinţa încrederii reciproce între statele membre”, a declarat Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne la Bruxelles, referindu-se la Olanda şi Finlanda, ţările care s-au opus aderării.

– Eurodeputaţii PSD cer demisia ministrului de Interne, Traian Igaş, şi a ministrului de Externe, Teodor Baconschi, pentru eşecul aderării României la Spaţiul Schengen, confirmat de decizia Consiliului JAI de a amâna, pentru a treia oară, accesul ţării noastre.

– Preşedintele Traian Băsescu a declarat că îşi asumă, ca şef de stat, eşecul neaderării la Schengen, la fel cum îşi asumă nerezolvarea problemelor din Justiţie, deşi nu îi poate atinge pe cei din domeniu „nici cu o floare”.

23 septembrie – Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că diplomaţia românească merită felicitări şi pentru ceea ce a făcut în privinţa Schengen, reuşind să atragă totalitatea fondurilor europene, dar şi să determine Franţa şi Germania să-şi schimbe poziţia faţă de aderare.

4 octombrie – Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat extrem de rezervat în a da o perspectivă optimistă privind o viitoare decizie legată de aderarea României la spaţiul Schengen, având în vedere că cel puţin un stat membru este extrem de reticent în legătură cu această aderare.

5 octombrie – Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a declarat că Berlinul face eforturi pentru a se obţine, până la Consiliul European de iarnă, o decizie unanimă privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

13 octombrie – Parlamentul European a aprobat rezoluţia care cere Consiliului European să permită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

– Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că integrarea completă în spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2012 este „un obiectiv ambiţios, foarte complicat de atins”.

23 octombrie – Preşedintele Băsescu a declarat că Olanda nu şi-a respectat o decizie politică privind accesul României şi Bulgariei în Schengen, susţinând că, dacă nu se va găsi o soluţie de compromis, şeful Consiliului European va pune pe ordinea de zi subiectul accesului în Schengen al celor două ţări.

„Olanda nu şi-a respectat un angajament politic. Nu vreau să spun: premierul olandez nu a avut cuvânt. Deci să nu traduceţi aşa. Ci afirmaţia este: Olanda nu a respectat o înţelegere politică, făcută în septembrie, când eu am deblocat propunerea Olandei de a consolida reglementările legate de spaţiul Schengen. Deblocarea s-a făcut în ideea că Olanda va găsi formula realizării unui compromis în ceea ce priveşte accesul României şi Bulgariei în Schengen, iar pe urmă premierul olandez a uitat acest lucru când s-a dus la el acasă. Semnul pentru noi că premierul îşi respectă cuvântul ar fi fost dacă reprezentantul Guvernului în Parlament susţinea ceea ce ne-am înţeles la Consiliu, adică accesul României”, a explicat Băsescu.

25 octombrie – Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că este o chestiune de simplă echitate intrarea României în Schengen, deoarece au fost îndeplinite toate criteriile necesare.

14 noiembrie – Finlanda este de acord cu o soluţie de compromis care să permită aderarea etapizată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, afirmă ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb.

15 noiembrie – Din punctul de vedere al Poliţiei Române, România este deja în spaţiul Schengen, poliţiştii români având o colaborare de excepţie cu colegii lor străini din spaţiul de liberă circulaţie, a declarat inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa.

24 noiembrie – Olanda a subliniat că rămâne hotărâtă să ţină Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen până când cele două ţări vor prezenta dovezi privind progresele făcute în lupta împotriva corupţiei.

„Este 100 la sută sigur. Nu trebuie să o pună pe agenda (summitului UE). Pentru noi, răspunsul este clar”, a declarat la Bruxelles ministrul olandez al Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, referindu-se la o propunere de a discuta subiectul la summitul liderilor Uniunii Europene din 9 decembrie. România şi Bulgaria „trebuie să demonstreze mai întâi. Acest lucru este mai important decât găsirea unei soluţii”, a adăugat ministrul.

1 decembrie – Atitudinea Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu s-a modificat încă, a declarat ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, la Bruxelles.

5 decembrie – Prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt, i-a transmis premierului Emil Boc că sprijinul pentru aderarea României la Schengen a fost negociat în programul său de guvernare, iar autorităţile române pot conta în acest proces pe susţinerea Danemarcei, care va prelua de la 1 ianuarie preşedinţia UE.

7 decembrie – Preşedintele Băsescu a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului European din 9 decembrie, el spunând că va insista pentru discutarea subiectului, deşi Olanda nu şi-a modificat poziţia.

9 decembrie – Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, la finalul Consiliului European, că poziţia Olandei în legătură cu intrarea României în Schengen este un abuz, menţionând că nu ţara noastră a legalizat prostituţia şi consumul de droguri din neputinţă.

– Concluziile Consiliului European notează că au fost îndeplinite toate condiţiile pentru adoptarea unei decizii privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, solicită adoptarea unei decizii cât mai repede şi notează că, dacă va fi nevoie, se va reveni asupra subiectului la reuniunea din martie. „Reamintind discuţiile sale din iunie ţi octombrie 2011, Consiliul European ia act de faptul că au fost îndeplinite toate condiţiile juridice pentru luarea deciziei privind aderarea Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen”, se arată în document.

13 decembrie – Problema aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost rediscutată în Consiliul JAI dar chestiunea nu a fost supusă votului, discuţia pe această temă va fi reluată cel mai devreme în februarie 2012.

Citeşte mai departe…