COM: Dare şi luare de imagine

Pentru o zi, miercuri, România a luat foc. Pentru două ore mai exact. Între 17.00 şi 19.00, milioane de români au uitat de campania electorală, de promisiuni, de viitorul Bucureştiului, Clujului sau Orăştiei, concentrându-şi toată atenţia asupra unui singur lucru - reuşeşte sau nu Gigi Becali să ia campionatul? Nu Steaua, ci Gigi Becali. Un personaj creat în jurul banului uşor câştigat, al circului ieftin, un personaj ajuns idol printre tinerii români pentru "pac-pac"-ul lui. Patron de echipă de fotbal, care spunea în văzul tuturor că nu-l interesează modul în care echipa sa câştigă un meci, şi pentru care probabil Pierre de Coubertin înseamnă doar o marcă de cămăşi de peste o mie de euro bucata.

N-a reuşit, iar "ungurii" de la CFR şi-au pus coroniţa corespunzătoare premiului întâi. Vâlvătaia s-a mărit în momentul în care în scenă a intrat un colos, unul cu ceafa lată precum "badigarzii" lui Gigi - DNA. Şi s-a încordat el o dată, DNA, şi a prins cinci persoane dintr-o lovitură, care urmăreau să pună la cale o manevră uluitoare - o încercare de dare şi luare de mită. Uau. Cum domnule? Asta face Gigi Becali? Încearcă să mituaiscă jucătorii unei echipe pentru a învinge o adversară din lupta pentru titlu. E, nu mai spune? Cum, a descoperit el, DNA, lucrul ăsta halucinant, pe care îl ştiu toţi românii?

Păi Gigi Becali, acest personaj de poveste de groază pentru fotbalul românesc, dă mită sau încearcă să mituaiscă adversarele adversarelor Stelei, procedeu cunoscut în fotbal şi sub numele de "motivare", cu mult înainte ca un şef de stat să ne promită că plantează ţepe în Piaţa Victoriei. De când a intrat el în fotbal, marele atu al lui Gigi Becali l-a constituit banii. Banii gramadă, oferiţi tutoror şi în faţa tuturor. Timp de patru ani, darea şi luarea de mită nu numai că nu s-au văzut nici la DNA, nici la Cotroceni, nici în Palatul Victoria, în ciuda imaginilor TV care suprindeau sacoşe cu bani, dar făptuitorul, Gigi Becali, se "hăhăia" la masa prezidenţială de la Golden Blitz.

Acum focul e mare, se vorbeşte despre stârpirea corupţiei, despre corectitudine şi depunctare, dar el se va stinge rapid, aşa cum a şi izbucnit, cel mai probabil motiv fiind lipsa de probe. Nu va rămâne decât un un fum gros, înecăcios, care îi va produce alegătorului iluzia că DNA îi pedepseşte pe cei cu dare de mită.

Ca să convingă populaţia de intenţiile de curăţare a fotbalului şi să demonstreze că acţiunea în forţă nu are nicio legătură cu publicitatea electorală venită cum nu se putea mai bine, adică exact în momentul decernării titlului de campioană, organul cu ceafa cea mai groasă din aparatul de conducere a României, DNA, ar trebui să cerceteze cazul de acum doi ani, când Gigi Becali alerga cu o sacoşă de bani după jucătorii Gloriei Bistriţa. Există probe evidente şi tot dare de mită se numeşte.

(Adrian Ţone; adrian.tone@mediafax.ro)