COM: Euroalegeri pentru moluşte bivalve vii

Alegerile pentru Parlamentul European au fost programate pentru 25 noiembrie. Deşi amânate şi răsamânate, ele vin totuşi prea devreme, pentru că nici societatea, nici politicienii nu sunt pregătiţi pentru un scrutin european.

În primul rând, o bună parte a populaţiei are o încredere redusă în Parlamentul României, din cauza atacurilor repetate ale preşedintelui Traian Băsescu la adresa parlamentarilor, dar şi din cauza prestaţiei jenante a multora dintre aleşii neamului. Previzibil, oamenii se vor întreba dacă 35 se scade din 322 sau se adună cu numărul fiarei. Chiar dacă românii sunt euronaivii Bătrânului Continent, repulsia pe care o simt faţă de clasa politică autohtonă va fi transferată inconştient şi asupra alegerilor pentru Parlamentul European.

Apoi, activitatea europarlamentarilor români este quasinecunoscută în ţară. E adevărat că cei mai mulţi dintre ei s-au simţit ca acasă la Bruxelles sau la Strasbourg unde au putut constata că se poate moţăi senin şi cu spor şi în alt tip de fotoliu decât cel cu care erau obişnuiţi.

Nici temele europene nu sunt familiare pe plaiurile mioritice, indolenţa autorităţilor fiind responsabilă pentru această stare de lucruri. Preşedintele Traian Băsescu, bunăoară, nu s-a obosit să le explice cetăţenilor poziţia scremută a României faţă de problema vitală a revizuirii Constituţiei europene.

La rândul lor, intelectualii au fost mai preocupaţi să modifice "actul tâmpit", cum a numit Rodica Palade Constituţia României, pentru că nu îi conferă suficientă putere lui Băsescu, decât de forjarea unei viziuni referitoare la locul României în Uniunea Europeană.

Prin urmare, dezbaterile pe subiecte europene, dacă vor exista, vor fi de o plicticoşenie înfiorătoare. Liberalul Bogdan Olteanu, de pildă, se arăta de curând entuziasmat de apărarea drepturilor fumătorilor care ar fi, în opinia sa, discriminaţi de UE.

Numai scandalurile şi ciomăgelile care n-au nimic cu integrarea ar putea învioara o campanie electorală care se anunţă deja anostă. În timp ce toată lumea e interesată de dosarele popilor, nimeni nu-i deranjează pe candidaţii europeni.

Pe ultima sută de metri, CNSAS va da din colţ în colţ şi va invoca volumul mare de muncă care împiedică instituţia să-şi facă datoria. Prilej pentru Liviu Turcu, dacă vi-l mai amintiţi, să facă din nou liste cu securişti. Din fericire, Legislativul de la Bucureşti este incapabil să adopte legea lustraţiei, care ar pune într-o situaţie delicată competitori de marcă precum Theodor Stolojan sau Mihai Răzvan Ungureanu.

În plus, evenimentele care vor urma moţiunii PSD şi alegerea următorului patriarh vor slei şi monopoliza atenţia naţiei. Ca să nu mai vorbim despre un eventual refendum pentru votul uninominal pe care Băsescu l-ar putea declanşa în prejama sau chiar odată cu alegerile europarlamentare.

Nimic surprinzător, pentru că România n-a fost niciodată mai departe de Europa ca după 1 ianuarie 2007.

(Alexandru Purcăruş; alexandru.purcarus@mediafax.ro)