COM: Gargantua şi Pantagruel la CNSAS

Dacă, aşa cum scria Rabelais, preoţii „se hrănesc cu spurcăciunea pământului, care sunt păcatele noastre”, politicienii trăiesc din naivitatea şi indolenţa cetăţenilor. Dar legea nu face astfel de distincţii subtile. Ea pretinde ca aleşii neamului şi ierarhii să dea, deopotrivă, socoteală pentru păcatele tinereţilor lor.

Actuala sutaniadă de la CNSAS a fost explicată, pe surse, ca având legătură cu împrejurarea că, în decembrie 1989, dosarul mitropolitului Daniel, împreună cu cele ale altor 12 persoane, ar fi fost arse pe un rug mirean.

Mitropolitul Daniel a fost proaspăt binecuvântat Patriarh. Rămâne de văzut dacă, înainte chiar de a fi întronat, se va spovedi întâi în faţa membrilor Colegiului. Sau, de fapt, ţintele au fost contracandidaţii lui.

Pe de altă parte, CNSAS a fost sesizat de amar de vreme despre existenţa unui proces verbal de distrugere a dosarului cu nr. 3990/1972. Adică dosarul de colaborator al Securităţii al unui alt "Patriarh". Al statului. Probabil că respectivul document a fost mistuit tot de flăcări purificatoare.

Dar, dacă “berbecuţii în sutane aurite" pe care Dinescu îi vrea "perpeliţi" nu vor fi cruţaţi, "zimbrul" de la Cotroceni e lăsat în pace, deşi a cerut public să-i fie prezentate orice probe privind eventuala sa carieră de turnător sau de agent.

Cam atât despre “conştiinţa” pe care o flutura Ticu Dumitrescu în faţa camerelor de luat vederi.

În noiembrie, un număr de 35 de politicieni vor fi trimişi să reprezinte România în Parlamentul European. Bineînţeles că CNSAS nu va avea timp să-i caute la dosare. Dar n-ar fi de mirare ca, în plină campanie electorală, în presă să apară, pe surse - cum altfel? - informaţii că unul dintre candidaţi a spionat, patriotic, Occidentul pe vremea lui Nea Nicu.

Deocamdată, doar PLD a solicitat serviciilor autohtone date despre eventualii ofiţerii acoperiţi care s-ar putea insinua la Bruxelles şi Strasbourg. E greu de crezut că SRI şi SIE vor răspunde. Ca de obicei, CNSAS se va pronunţa prea târziu, după alegeri. Mona Muscă şi Dan Voiculescu sunt, deocamdată, singurele "realizări marcante" ale instituţiei.

Într-o ţară în care preşedintele convalescent înţelege prin consultări cu partidele politice doar şuete cu armata sa de Boci, de data aceasta departe de "spionii de restaurant", nu e de mirare că Dinescu preferă un festin cu dolofane feţe bisericeşti, mai ales că, în materie culinară, gusturile nu se discută. Ceea ce ştie şi DNA ale cărui papile gustative nu se bucură decât la omleta a la Năstase şi varză a la Mitrea.