COM: Indicaţiile lui Vida privind modul de procedură în cazul demnitarilor-gafă "neconstituţională"

Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida a explicat într-o declaraţia publicată de ziarul "Ziua" efectele deciziei Curţii privind urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor, înainte ca aceasta să fie motivată şi publicată, susţinând că Parlamentul nu trebuie să-şi dea avizul pentru demnitarii care sunt în prezent cercetaţi, însă în viitoarele cazuri acest aviz este necesar.

Judecătorul constituţional Ioan Vida a susţinut că actele de procedură penală din dosarele privind miniştri şi foştii miniştrii vizaţi de procurorii anticorupţie şi de cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Inafracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sunt valide, iar decizia din 10 martie a Curţii Constituţionale nu le anulează, întrucât ea nu se poate aplica retroactiv.

Indiferent dacă Vida a ştiut că este sau nu înregistrat, poziţia exprimată depăşeşte atribuţiile funcţiei deţinute în cadrul Curţii Constituţionale.

Modul în care este înţeles a fi aplicată o decizie a Curţii Constituţionale este atributul exclusiv al instanţei de judecată, au declarat, pentru MEDIAFAX, mai mulţi magistraţi şi avocaţi, care s-au declarat consternaţi de afirmaţiile preşedintelui Ioan Vida.

Mai mult, ei au explicat faptul că, dacă o normă este declarată neconstituţională, implicit nelegală, aceasta nu se mai poate aplica, dar întotdeauna prevederile neconstituţionale au avut efect asupra actelor efectuate până atunci în baza textului criticat. Neretroactivitatea se poarte raporta doar la magistraţii care au aplicat legea declarată ulterior neconstituţională, în sensul că ei nu pot fi traşi la răspundere pentru ce au făcut aplicând textul neconform cu legea fundamentală.

Magistraţi afirmă că Ioan Vida "uită faptul că, pe baza unei norme de lege declarată neconstituţională, s-au luat decizii, iar acea prevedere a condus la o serie de efecte subsecvente".

Totodată, jurişti susţin că atâta vreme cât o normă este declarată neconstituţională şi efectele generate în baza ei, respectiv actele care s-au întocmit având ca fundament acea normă sunt, la rândul lor, neconforme cu legea fundamentală, şi, prin aceasta, nelegale.

Concret, atâta vreme cât o normă legală e neconstituţională şi restul deciziilor, actelor, procedurilor efectuate în baza ei sunt neconstituţionale. Acest principiu, cunoscut în teoria generală a dreptului ca "a fortiori", este invocat de specialiştii în dreptul public.

Un exemplu ar fi chiar decizia Curţii Constituţionale de anul trecut referitoare la necesitatea unui aviz pentru cercetarea foştilor miniştrii din partea Preşedinţiei. Cazul în speţă îl viza tot pe fostul premier Adrian Năstase.

De fapt, o decizie din 1999 a Curţii Constituţionale statua că este necesar un aviz pentru cercetarea foştilor miniştrii la fel ca în cazul miniştrilor în funcţie, deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiului constituţional al egalităţii de tratament.

Astfel, Curtea Constituţională a constatat în 2007 faptul că s-a produs o greşeală atunci când s-a modificat legea răspunderii ministeriale, în 2005, iar în urma constatării neconstituţionalităţii, textul legal a fost îndreptat.

Efectul deciziei Curţii Constituţionale a fost acela că dosarul referitor la Adrian Năstase a fost întors la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru că legea în baza căreia a fost deferit justiţiei era neconstituţională.

DNA nu a greşit atunci când l-a trimis în judecată pe Năstase, iar decizia Curţii a avut efect asupra a ceea ce s-a efectuat până atunci. Concret, decizia s-a aplicat şi retroactiv.

În cazul parlamentarilor Adrian Năstase - fost premier, Miron Mitrea şi Codruţ Şereş - foşti miniştri, Paul Păcuraru - ministru, preşedintele Ioan Vida susţine că decizia Curţii nu se aplică retroactiv, astfel că Parchetul nu este obligat să trimită, după caz, cererea de aviz pentru declanşarea urmăririi penale către Camera Deputaţilor sau Senat.

"Nu are efect retroactiv, toate actele de procedură care s-au făcut până acum sunt perfect valabile, noi nu le infirmăm. Se continuă ancheta", a spus Vida.

Afirmaţiile lui Vida îl trimit pe lângă Constituţie.

Potrivit articolul 1, alineatul 4, din Constituţie, statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

De parcă nu era de-ajuns, imaginea Curţii Constituţionale are iar de suferit, dar de data aceasta chiar din cauza preşedintelui său, a cărei declaraţie este cel puţin hazardantă, dacă nu cumva profund nelegală.

Mai mult, afirmaţia lui Vida pune un semn de întrebare faţă de ideea de echilibru care ar trebui să caracterizeze un înalt magistrat, faţă de respectul cuvenit altor instituţii ale statului şi, implict, asupra statului de drept.

(Cometariu realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)