COM: Reţele infracţionale transprofesionale, manipulări de dosare - cauza răului în sistemul judiciar

Joi, pentru prima dată un ministru al Justiţiei a declarat deschis războiul împotriva reţelelor transprofesionale care parazitează sistemul, el fiind susţinut chiar de nou-alesul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Virgil Andreieş, în cadrul şedinţei CSM, unde s-a ales noua conducere a Consiliului.

În şedinţă, la care a participat şi şeful statului Traian Băsescu, ministrul Justiţiei a afirmat că viitoarea conducere a CSM trebuie să aibă o atitudine mai tranşantă faţă de magistraţii incompatibili cu sistemul judiciar, comportamentele acestora aducând prejudicii imaginii întregului corp profesional.

Potrivit ministrului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii se comportă ca un sindicat, dând mai multă importanţă protecţiei magistraţilor decât sancţionării celor care greşesc.

Potrivit părintelui conservatorismului, irlandezul Edmund Burke, "tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".

Iar pe lângă aceasta, "a astupa precum pisica" - potrivit spuselor preşedintei Asociaţiei Magistraţilor din România, judecătoarea Mona Pivniceru - nu face decât să creeze mediul propice extinderii reţelelor infracţionale transprofesionale reclamate de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Indiferent de discursul politic al ministrului Predoiu, percepţia generală coincide cu susţinerile acestuia, iar sistenul judiciar se află la un scăzut nivel de credibilitate, aşa cum a afirmat şi noul preşedinte al CSM, Virgil Andreieş, care îşi preia mandatul în 12 ianuarie.

Joi, în sala de şedinţă, niciun membru al CSM nu a criticat mesajul ministrului Predoiu, însă, vineri, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în care critică afirmaţiile referitoare la existenţa unor reţele infracţionale transprofesionale şi cere demnitarului să se adreseze în cazul lor organelor abilitate, pentru a nu leza "in corpore" magistraţii.

"Consiliul Superior al Magistraturii solicită domnului Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, să se adreseze organelor abilitate în legătură cu afirmaţiile făcute în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 8 ianuarie 2008, privind existenţa unor reţele infracţionale transprofesionale, inclusiv în sistemul judiciar românesc. Este inadmisibil ca o persoană cu o asemenea demnitate publică să facă astfel de afirmaţii, de o gravitate extremă, înainte de a sesiza organele în drept", se arată într-un comunicat de vineri al CSM.

De asemenea, sursa citată arată că Lidia Bărbulescu, preşedintele în funcţie al CSM, a susţinut, joi, la prezentarea Raportului de activitate al Consiliului, faptul că "în calitatea de Preşedinte a CSM fac apel la magistraţii români să dea dovadă de profesionalism în realizarea unui act de justiţie de calitate, cu aplicare legii în litera şi spiritul ei, cu păstrarea independenţei. În egală măsură, prin conduita lor la locul de muncă şi în societate prin actele şi faptele lor să nu aducă atingere demnităţii ce o presupune nobila profesie de magistrat, pentru ca, astfel, să nu aibă de suferit şi marea majoritate a magistraţilor profesionişti, oneşti şi demni ai acestei ţări".

Joi, ministrul Predoiu a cerut o atitudine mai fermă împotriva celor care - fără să comită ilegalităţi - totuşi nu se ridică acele standarde profesionale pe care profesia de magistrat le impune. "Sunt semnale că nu întotdeauna magistraţii sunt cei mai buni din sala de judecată şi acest lucru este un pericol pentru actul de justiţie. Suficienţa nu are ce să caute în conduita magistratului", a punctat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a criticat comunicarea cu CSM în 2008, arătând că şi-ar fi dorit mai multă convergeţă între acţiunile celor două instituţii, mai ales în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Am avut uneori senzaţia că alergăm pe culoare diferite, că abordăm o atitudine concurenţială şi cred că în 2009 trebuie să schimbăm lucrul acesta şi să înţelegem că interesul este comun. Eu nu spun că trebuie să ne sincronizăm mesajele şi politicile sută la sută, pentru că avem atribuţii diferite, dar cred că un schimb de informaţii la timp va ajuta întreg sistemul în perspectiva îmbunătăţirii calificativelor în raportul de ţară", a mai spus ministrul Justiţiei.

Mai mult, Cătălin Predoiu a recunoscut - la chestionarea de către jurnalişti - faptul că sistemul ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor este manipulat, astfel ca anumite cazuri să ajungă la anumiţi judecători.

CSM nu a recţionat şi la aceste afirmaţii, în pofida faptului că inclusiv jurnalişti au reclamat că sunt deficienţe ale sistemului speculate de avocaţi. Nu judecătorii sunt cei care repartizează aleatoriu, însă administratorii IT sau grefierii o pot face, iar acest fapt este cunoscut.

O altă problemă în ceea ce priveşte sistemul ECRIS este şi faptul că, în aceeaşi zi, la două secţii de la aceeaşi instanţă repartizarea se face inegal, astfel că se înregistrează situaţii când la una din secţiile penale se înregistrează, de exemplu, 17 cauze, iar la a doua secţie penală doar şase cauze.

Dacă un anume judecător este apreciat de avocat ca fiind mai favorabil soluţionării dosarului în care este apărător, este posibil ca, în funcţie de zi, eventual oră, cazul înregistrat în timpul "potrivit" să poată ajunge la acel magistrat.

Tot joi, judecătorul Dan Lupaşcu a pus în discuţie, în şedinţa CSM, o situaţie realizată pe raza a patru Curţi de Apel cu privire la dosare de corupţie. Astfel, el a arătat că în cazul a 95 de inculpaţi care au comis 235 de fapte de corupţie sau asimilate, în 30 dintre situaţii instanţele au decis achitarea, invocând articolul 10 litera a din Codul de procedură penală, respectiv că fapta nu există, într-un caz s-a decis achitarea potrivit articolului 10 litera c, respectiv că fapta nu a fost comisă de cel deferit justiţiei, în cinci cazuri s-a aplicat articolul 10 litera d, respectiv că lipseşte faptei unul din elementele constitutive ale infracţiunii, în patru cazuri a intervenit prescripţia faptelor întrucât procesele au durat prea mult, în 76 s-a decis condamnarea la închisoare, în 74 s-a decis suspendarea executării pedepsei, în 28 s-a hotărât suspendarea executării pedepsei sub supraveghere judiciară, iar în alte nouă s-a constatat graţierea faptelor.

Statistic, situaţia este destul de gravă, dar în ultimii ani, modul în care judecătorii restituie, rejudecă dosarele, a relevat faptul că unii magistraţi sunt profesionişti şi integri, pe când alţii demonstrează suficienţă, astfel că rezultatele prezentate sunt departe de a clarifica problematica. Nici cu procurorii, statisticile nu stau mai bine, iar achitarea dată într-un caz - înainte de modificarea legilor magistraţilor din 2004 - atrăgea dispreţul asupra acelui anchetator. În prezent, o astfel de decizie nu mai provoacă nicio reacţie.

O cale de ieşire din criză ar fi ca CSM să se limiteze la atribuţiile prevăzute de lege, renunţând la statutul de etern opozant al ministrului Justiţiei, indiferent cine e acesta, iar toţi cei implicaţi să depăşească stadiul declaraţiilor contradictorii şi să înceapă un parteneriat în folosul sistemului.

(Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)