COMENTARIU: CEDO, atrasă într-o afacere judiciară tipic românească

Profesorul Corneliu Bârsan, căsătorit cu judecătoarea Gabriela Bârsan (preşedinta Secţiei Contencios Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din România), beneficiază de privilegiile funcţiei de judecător CEDO, implicit de imunitate.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au percheziţionat, în 6 octombrie, reşedinţa soţilor Bârsan, ca urmare a unei investigaţii privind fapte de corupţie de care Gabriela Bârsan, în calitate de preşedinte al Secţiei de Contencios, nu ar fi fost străină.

Percheziţia s-a realizat în baza avizului dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la solicitarea DNA.

Potrivit Protocolului adiţional 6 la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei - invocat de soţii Bârsan - privilegiile şi imunităţile sunt acordate judecătorilor nu în interes personal, ci în vederea asigurării exercitării în totală independenta a funcţiilor lor.

Pentru a asigura judecătorilor o deplină libertate de exprimare şi o totală independenţă în îndeplinirea funcţiilor lor, imunitatea de jurisdicţie, în ceea ce priveşte cuvintele, înscrisurile sau actele emise în exercitarea funcţiilor lor, va continua să le fie acordatã chiar şi după încheierea mandatului lor, mai prevede documentul citat.

Soţii Bârsan au contestat decizia dministrativă privind percheziţionarea locuinţei şi în plenul CSM, şi în instanţe.

Mai mult, preşedintele CEDO, Jean Paul Costa, sub semnătura grefierului şef al Curţii, a comunicat ambasadorului României la Strasbourg o scrisoare în care preciza că profesorul Corneliu Bârsan, judecător la Curte, beneficiază de imunitate care se extinde şi asupra familiei acestuia, dar şi asupra reşedinţei private în ţara de origine.

În 17 octombrie, DNA a primit scrisoarea preşedintelui CEDO în urma căreia procurorul şef Daniel Morar a solicitat clarificări de la şeful Curţii Europene cu privire la comunicarea oficială.

Marţi, 22 noiembrie, în situaţia în care CEDO consideră că în acest caz sunt aplicabile prevederile privind imunitatea prevăzute în Protocolul adiţional 6, "Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului ridicarea imunităţii de care beneficiază domnul Corneliu Bîrsan, în calitatea sa de judecător CEDO, precum şi doamna Gabriela Victoria Bîrsan, ca soţie a domnului Corneliu Bîrsan, în vederea efectuării de acte de urmărire penală faţă de aceasta din urmă".

"Prin aceeaşi scrisoare, DNA a exprimat opinia procurorilor în sensul că această situaţie nu este acoperită de imunitatea invocată de doamna judecător Gabriela Victoria Bârsan şi de soţul său. De altfel, acelaşi punct de vedere a fost menţionat şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii care, prin hotărârea din data de 18 octombrie 2011, a respins contestaţia formulată de doamna Gabriela Victoria Bârsan împotriva hotărârii Secţiei pentru judecători a CSM prin care a fost încuviinţată percheziţia domiciliară, pe motivul că doamna Gabriela Victoria Bârsan nu beneficiază de imunitatea invocată", explică DNA.

Solicitarea este justificată de faptul că fostul preşedinte al CEDO, Jean Paul Costa, atât printr-un comunicat de presă, cât şi în corespondenţa purtată cu procurorul şef al DNA, şi-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că regulile referitoare la imunităţile judecătorilor Curţii Europene şi ale familiilor acestora ar putea fi aplicabile şi în cazul percheziţionării locuinţei din România a unui judecător CEDO.

Cererea de ridicare a imunităţii de care ar beneficia soţii Bîrsan, formulată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost transmisă ministrului Justiţiei, iar de acolo Ministerului de Externe, fiind înregistrată la CEDO.

Cererea de ridicare a imunităţii judecătorului Bârsan este fără precedent.

De la declanşarea scandalului care le privea pe judecătoarele Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, de la Secţia contencios administrativ a instanţei supreme, lumea juridică se aştepta ca profesorul Corneliu Bârsan să se retragă din poziţia de judecător la CEDO, tocmai datorită probităţii de care a dat dovadă.

Potrivit anchetatorilor, avocata Silinescu Gherbovan, reprezentanta omului de afaceri Gabriel Chiriac, ar fi cumpărat influenţa judecătoarelor de la Secţia de contencios, care şi-ar fi traficat influenţa pe lângă alţi magistraţi, în scopul soluţionării favorabile unor dosare ale afaceristului.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale a DNA, în perioada mai 2010 - mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Gherbovan Silinescu Claudia şi Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris-Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Afacerea judiciară în care este implicată Gabriela Bârsan îl pune într-o situaţie penibilă pe profesorul Corneliu Bârsan. Era de aşteptat ca profesorul să reacţioneze într-un mod "european": Să-şi dea demisia. Mai ales că se află la finalul carierei, peste doi ani împlineşte 70 de ani şi ar fi ieşit oricum la pensie.

Şi astfel, un oficial român într-o poziţie europeană ar fi dat o lecţie multora.

Astfel, după cazul Adrian Severin, cel al lui Corneliu Bârsan confirmă regula potrivit căreia "românii nu renunţă la scaune".

Relaţia de amiciţie dintre Corneliu Bârsan şi preşedintele CEDO, Jean Paul Costa, este cunoscută. Totuşi, recent, Jean Paul Costa s-a pensionat, preşedinţia Curţii preluând-o un britanic, Nicolas Bratza, în vârstă de 66 de ani.

Dincolo de ce se va hotărî în privinţa privilegiilor lui Bârsan, România nu va scăpa de stigmat.

(Comentariu de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)