COMENTARIU: Noul scandal de corupţie în care este implicată ICCJ pune România la colţ

Indiferent de soluţia finală în faza de urmărire penală, pe imaginea României va rămâne mult timp pata corupţiei la nivel înalt din justiţie.

Mai mult, în tot acest scandal vor fi victime colaterale, cea mai importantă fiind judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, Corneliu Bârsan, a cărui soţie, Gabriela Bârsan, preşedinta Secţiei de Contencios Administrativ a ICCJ, este în mijlocul taifunului de la instanţa supremă română.

Gabriela Bârsan, o persoană cu un ego puternic, după cum o caracterizează apropiaţii, a ajuns, încet, încet, să-şi atragă antipatii la Curte fiind criticată pentru modul în care înţelege să conducă Secţia de Contencios Administrativ, extrem de importantă, ţinând cont că toate actele administrative sunt filtrate şi tranşate irevocabil aici.

Gabriela Bârsan, care toată cariera a deţinut funcţii, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia la Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie în 2009 şi în 2010. În 2010 şi-a retras candidatura, iar Livia Stanciu a fost desemnată şefa instanţei supreme. Coincidenţă sau nu, în ultima perioadă la ICCJ circulau zvonuri privind existenţa unor relaţii tensionate între Gabriela Bârsan şi preşedinta Înaltei Curţi, Livia Stanciu.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest scandal de corupţie probe suficiente ale DNA ar fi faţă de Gabriela Bârsan şi subalternele sale Iuliana Puşoiu şi Corina Corbu - fost secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii - a cărei promovare în 2010 la ICCJ a fost vehement contestată de magistraţi, cu argumentul că ar fi fost favorizată.

În urmă cu o săptămână, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu afirma: "Date şi informaţii ne arată că există încă reţele infracţionale transprofesionale care tarează actul de justiţie".

"Acţiunea lor se întinde uneori de la primele acte procesuale pe tot parcursul procesului şi până la executarea deciziei instanţei. Efectele acestui flagel se manifestă inclusiv în penitenciare unde este din ce în ce mai dificil să diminuăm chiar dacă îl stăpânim", declara ministrul.

Demnitarul sublinia că fiecare act de nedreptate petrecut în justiţia statală stimulează formele de justiţie paralelă prin care statul pierde în acest fel monopolul justiţiei.

"Această tendinţă este inadmisibilă pentru că ceea ce deosebeşte un stat civilizat de un stat eşuat este respectul legii, justiţia şi monopolul necontestat al statului asupra impunerii legii", sublinia ministrul Cătălin Predoiu, avocat de profesie.

Cătălin Predoiu mai declara că noua mentalitate în sistemul judiciar reclamă o lege a răspunderii disciplinare, fie ea şi parţial avizată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Declaraţia a fost făcută de Predoiu cu ocazia deschiderii anului judiciar şi niciun reprezentant al Justiţiei - cum ar fi preşedinta instanţei supreme, Livia Stanciu - prezent la evenimentul organizat în Aula Academiei Române, nu a reacţionat. Poate pentru că nu s-a auzit sau poate pentru că se cunosc aceste reţele, tolerându-se influenţa lor.

În ultima vreme sunt înregistrate tot mai multe cazuri de corupţie în rândul judecătorilor, procurorilor, avocaţilor. În urmă cu 15 ani, vârfurile justiţiei preferau varianta de a le sugera "corupţilor" să plece din sistem înainte să se declanşeze urmărirea penală împotriva lor, astfel încât nu se înregistrau cazuri de corupţie în justiţie.

Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii nu şi-a arătat eficienţa, în pofida cazurilor de excludere din magistratură a judecătorilor şi procurorilor care au încălcat legea, întrucât soluţiile CSM au fost contestate la Secţia de Contecios Administrativ a instanţei supreme, condusă din 2005 de Gabriela Bârsan. Peste o lună, mandatul acesteia expiră. Voci susţin că intenţiona să se pensioneze, cu atât mai mult cu cât soţul său, profesorul Corneliu Bârsan, va împlini 70 de ani şi va trebui să părăsească postul de la CEDO. Mandatul lui Bârsan ca judecător la CEDO expiră în 31 octombrie 2013.

Afacerea judiciară în care este implicată Gabriela Bârsan îl pune într-o situaţie jenantă pe profesorul Corneliu Bârsan, care ar fi de aşteptat să reacţioneze într-un mod "european": Să-şi dea demisia.

Într-o lume normală şi Gabriela Bârsan, şi Livia Stanciu ar trebui să demisioneze atât timp cât există suspiciuni cu privire la activitatea unei secţii a ICCJ.

Mai mult, CSM a decis auditarea instanţei supreme, controlul vizând în special Secţia de Contencios Administrativ, o premieră pentru sistemul judiciar.

Cazul Gabrielei Bârsan şi al colegei sale, judecătoarea Iuliana Puşoiu, pune din nou în lumină proastă instanţa supremă, a cărei imagine anul trecut a fost târâtă într-un caz de corupţie, în care a fost implicat tot un preşedinte de secţie.

În aprilie 2010, preşedintele Secţiei civile a instanţei supreme, Florin Costiniu, a fost arestat, pentru trei zile, într-un caz de corupţie, în care actorul principal era senatorul PSD Cătălin Voicu. Judecătorul Costiniu şi-ar fi traficat influenţa pentru soluţionarea unor dosare civile în care un om de afaceri reclama anumite contracte.

Florin Costiniu preluase funcţia de şef al Secţiei civile, după ce Consiliul Superior al Magistraturii hotărâse excluderea din magistratură a judecătorului Dănuţ Cornoiu, pentru implicare în repartizarea dosarului privind casa părinţilor ministrului Justiţiei, Monica Macovei, unui complet favorabil chiriaşilor.

Ulterior, decizia CSM a fost răsturnată de un complet al instanţei supreme, care a hotărât să înlocuiască hotărârea de excludere din magistratură a lui Cornoiu cu cea de diminuare a indemnizaţiei de încadrare brută lunară cu 15 la sută pentru o perioadă de trei luni, admiţând astfel recursul judecătorului.

DNA (al cărei şef, Daniel Morar, a fost numit de Monica Macovei-n.r.) nu a constatat fapte de corupţie în ceea ce priveşte soluţia prin care instanţa supremă a dat câştig de cauză părinţilor fostului ministrului Justiţiei, Monica Macovei.

De această dată, însă, noul scandal de la ICCJ are un alt impact, luând în calcul şi acuzaţiile de corupţie din partea celor care se opun intrării României în spaţiul Schengen sau a celor care consideră că România a intrat prea devreme în UE. Prin urmare, indiferent de modul în care acest caz se va finaliza, imaginea justiţiei române va rămâne şifonată.

(Comentariu de Lucia Efrim, mediafax@mediafax.ro)