Congresul PSD - sub masca ofertei electorale se fac primele reglări de conturi interne

Partea asupra căreia vor insista discursurile liderilor PSD şi care va fi punctul culminant, în logica lucrurilor manifeste, este lansarea programului de guvernare.

Promisiunile electorale ale PSD, deja cunoscute publicului larg prin intervenţiile televizate repetate ale principalilor lideri ai partidului, sunt extrem de generoase: anularea diminuării salariilor bugetarilor, majorarea salariului minim, reducerea TVA, reducerea taxelor şi impozitelor, neimpozitarea pensiilor mici, păstrarea pensiilor mari în cazul militarilor, scăderea contribuţiei la CAS, îngheţarea preţului la energia furnizată populaţiei, scutirea de contribuţii pentru locurile de muncă nou create, compensarea medicamentelor cu 90%, stimularea industriei, investiţii în cercetare, facilităţi pentru IMM-uri, încurajarea natalităţii, reforma Parlamentului.

Programul de guvernare, denumit "România corectă, România socială", cuprinde principalele 100 de măsuri pe care PSD ar vrea să le aplice în primul mandat de guvernare, fiind constituit, potrivit declaraţiei lui Victor Ponta, pentru orizontul 2012-2020.

Întrucât programul va fi lansat ca preambul la moţiunea de cenzură pe care PSD şi PNL au anunţat că o vor depune în Parlament, proiectul "România corectă, România socială" lasă şi o portiţă deschisă pentru eventualitatea unor alegeri anticipate, menţionând: "Sperăm ca alegerile să fie organizate cât mai curând".

Elaborat sub coordonarea preşedintelui Consiliului Naţional, Adrian Năstase, timp de cinci luni, programul de guvernare ar putea beneficia de o popularizare adiacentă prin intermediul bloggerilor pe care Năstase i-a invitat la Congres.

Congres care, pentru a marca şi schimbarea liderului şi a sferei de influenţă, nu va mai fi organizat la Romexpo, văzut în partid ca locul de casă al lui Marian Vanghelie, ci la Sala Palatului, locul în care, în 2005, Adrian Năstase a pregătit revenirea, neconcretizată, a lui Ion Iliescu în fruntea partidului.

Dincolo de această punere în scenă, pentru care au şi fost invitaţi mai bine de 4.500 de delegaţi, adevărata miză internă a PSD este modificarea Statutului.

Principalele grupări de influenţă şi principalii lideri cu pretenţii au lansat în dezbaterea internă propriile propuneri de modificare a Statutului, fiecare urmărind sporirea propriilor atribuţii sau diminuarea celor ale adversarilor.

Deosebit de activ în organizaţiile din teritoriu pentru un simplu membru, fie el şi preşedinte de Senat, Mircea Geoană, care probabil încă nu a abandonat ideea unei candidaturi la prezidenţiale, a propus reformarea sistemului de alegere a preşedintelui şi a prezidenţiabilului PSD.

Modelul propus de Geoană, dar şi de Ponta când acesta nu era încă liderul PSD, este asemănător cu cel american: preşedintele partidului şi candidatul la alegerile prezidenţiale să fie ales prin votul membrilor de bază, din toate organizaţiile, şi nu de delegaţii la un congres.

Raţiunea acestei propuneri se regăseşte în experienţa amară pe care a avut-o Geoană la congresul din februarie, când înţelegerea pe care a avut-o cu mare parte a liderilor de organizaţii judeţene, care pot controla foarte uşor votul celor câtorva zeci de delegaţi din filială, a fost trădată în ultima clipă.

Întrucât şi Adrian Năstase, şi Victor Ponta au susţinut această modalitate de alegeri - e adevărat, pe vremea când îi aruncau mănuşa unui Geoană încă preşedinte de partid - modalitatea de alegere prin votul tuturor membrilor are mari şanse să fie adoptată de Congres.

Pentru a-şi spori şi potenţiala influenţă în Biroul Permanent Naţional, Geoană a mai făcut o propunere de modificare a Statutului, reînfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte (sau de preşedinte executiv, cum era denumită înainte de 2006, deţinută pentru un an de zile chiar de Adrian Năstase).

Pentru funcţia de prim-vicepreşedinte se pregătea candidatura unuia dintre apropriaţii lui Geoană, însă propunerea nu a întrunit nici măcar acordul de principiu al BPN.

Pe de altă parte, Adrian Năstase, actualul preşedinte al Consiliului Naţional, a sugerat ca deţinătorul acestei funcţii să aibă şi drept de vot în BPN, această propunerea fiind mai mult oficializarea unei stări de fapt, votul din BPN luându-se, de cele mai multe ori, şi cu participarea celor care au doar statut de invitaţi.

Provocarea adevărată a lui Năstase a fost, însă, făcută prin intermediul departamentelor de specialitate ale partidului, departamente pe care le şi controlează, în calitate de preşedinte al CN.

Cele mai controversate propuneri de modificare a Statutului, venite de la departamentele partidului, au fost limitarea deţinerii de funcţii politice la doar una şi limitarea mandatelor preşedinţilor de organizaţii la cel mult două.

Era greu de crezut că aceste propuneri ar fi putut trece de filtrul BPN, pentru a intra în discuţia Comitetului Executiv, care să le recomande Congresului. Cu puţine excepţii (Adrian Severin, Ecaterina Andronescu, Valeriu Zgonea şi Titus Corlăţean), cei 15 vicepreşedinţi ai PSD sunt şi preşedinţi de organizaţii. Cei 15 vicepreşedinţi formează nucleul BPN şi mulţi dintre ei sunt chiar şi la al treilea mandat de preşedinte de organizaţie.

Totuşi, ceea ce a rămas încă în discuţie, pentru Comitetul Executiv din ajunul Congresului, este modalitatea de alegere a vicepreşedinţilor. Variantele sunt fie în ordinea voturilor delegaţilor la congres, fie pe candidaturi pe domenii, fie ca reprezentanţi ai unor grupări de filiale echilibrat distribuite în funcţie de regiuni.

Şi actualul secretar general, Liviu Dragnea, a propus o variantă de modificare a Statutului, care să îi confere atribuţii sporite, în sensul exclusivităţii asupra organizării evenimentelor partidului şi a confirmării dispoziţiilor preşedintelui prin deciziile secretarului general.

Şi Ion Iliescu a reluat, prin intermediul Ecaterinei Andronescu, o mai veche propunere de a sa, pe măsura funcţiei de preşedinte de onoare pe care o deţine: formarea unui Consiliu al Preşedinţilor.

Acest organism de "conducere colectivă" cum s-a exprimat în repetate rânduri Ion Iliescu, ar fi trebuit să fie format din toţi foştii şi actualul preşedinte al partidului, respectiv ai Consiliului Naţional şi ar fi trebuit să aibă rolul unui "sfat al înţelepţilor", care să ghideze liniile generale politice ale partidului.

Toate aceste propuneri de modificare a Statutului, precum şi altele cu caracter mai tehnic, vor fi reluate în Comitetul Executiv de vineri seară, cele care vor întruni acordul majorităţii preşedinţilor de organizaţii urmând să intre la votul de la Congresul de sâmbătă.

Cele mai multe dintre ele, cele privitoare la modalitatea de alegere a unor funcţii de conducere sau a înfiinţării altora, noi, nu vor fi însă aplicate efectiv decât la următoarele alegeri interne, care, fără un eveniment politic extraordinar, se vor desfăşura peste trei ani şi jumătate.

(Material de Florin Ciolac, florin.ciolac@mediafax.ro)