Credincioşii îl prăznuiesc miercuri pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Credincioşii îl prăznuiesc în 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit "Cel dintâi chemat", întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională.

Urmărește
343 afișări
Imaginea articolului Credincioşii îl prăznuiesc miercuri pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Credincioşii îl prăznuiesc miercuri pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României (Imagine: Wikipedia)

Conform Bibliei, cei doi fraţi Petru şi Andrei erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, aveau o casă în Capernaum şi erau pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă "viteaz", "bărbătesc".

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Iisus din Nazaret. Andrei l-ar fi dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. Când însă a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând cu degetul către Iisus şi zicând "iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii", Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, l-a urmat pe Hristos zicând fratelui său Petru: "Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos".

Şi astfel l-a tras şi pe Petru spre dragostea lui Hristos. Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel întâi chemat al Domnului. Şi se află în Scriptură şi alte multe învăţături despre el, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Ziua Sfântului Apostol Andrei este, totodată, Ziua Naţională Bisericească, a mai spus părintele Stoica.

Tradiţia Bisericii ne spune că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea. Însă a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci în fiecare zăbovind şi răbdând multe împotriviri şi nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors la urmă din nou în Bizantia, hirotonind acolo episcop pe Stahie şi, străbătând celelalte ţări, a ajuns la ţinutul Peloponezului, unde pe mulţi i-a tras de la idoli la Hristos.

Sfântul Andrei ar fi avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus "Crucea Sfântului Andrei".

Chemarea lui Andrei la apostolie este relatată de Sfântul Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El".

În sfintele Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori, la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când împreună cu Filip l-au înştiinţat pe Domnul că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Pastelui iudaic, voiau să-L vadă.

Scrierile vorbesc despre faptul că Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia în Sciţia Minor, Dobrogea de astăzi. Despre el vorbeşte şi mitropolitul Dosoftei al Moldovei, în cartea sa "Viaţa şi petrecerea sfinţilor". El scria că "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorţi) Bitinia şi Marea Neagră, părţile Propontului, Halcedonul şi Vizantea, unde este acum Ţarigradul (Constantinopolul), Tracia şi Macedonia, Tesalia şi, sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea şi altele ce sunt pe Dunăre, şi acestea toate le-a umblat".

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbatoare Bisericească Naţională.

În tradiţie se spune că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, oamenii ung casele cu usturoi şi mănâncă usturoi pentru a fi păziţi de strigoi.

În trecut, unii bătrâni observau cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei şi noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace sau război. Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în noul an este practicat şi astăzi.

Multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Andrei. Cea mai importantă este Peştera Sfântului Andrei, o biserica adevărată, săpată în stâncă, în care se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea Apostolul Andrei. Astăzi, cei aflaţi în suferinţe merg acolo pentru a-şi redobândi sănătatea, petrecând câteva zile şi nopti pe acest "pat al Sfântului Andrei".

La Biserica "Sfântul Andrei" din cartierul Chitila din Bucureşti, slujba hramului va începe marţi seara. Totodată, în curtea lăcaşului vor fi scoase spre închinare moaştele Sfântului Apostol Andrei.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, deopotrivă, în 30 noiembrie în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici