Cseke Attila n-a mai vrut Sănătatea doar pe vorbe

Mandatul lui Cseke Attila, ministrul UDMR al Sănătăţii, s-a încheiat joi, după un an şi şapte luni în care, deşi tânăr şi fără experinţă în domeniu, a luat măsuri nepopulare închizând 69 de spitale considerate nerentabile, care ar urma să se reprofileze, a finalizat descentralizarea şi a acordat asistenţei medicale de urgenţă importanţa pe care o merită într-un stat european.

"Ştiu că 2010 va fi un an foarte greu şi că este posibil să fie aplicate măsuri nepopulare, dar voi milita ca bugetul Sănătăţii pentru anul viitor să fie cel puţin egal cu cel din 2009, adică 3,6% din PIB", spunea Cseke Attila la preluarea mandatului, în decembrie 2009.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, CSEKE ATTILA, A DEMISIONAT

Înainte de a-şi anunţa demisia, Cseke Attila a vorbit, pe scurt, despre reforma din sistemul sanitar de când a preluat mandatul. El a vorbit de reorganizarea sistemului spitalicesc, "o măsură radicală, dar necesară", descentralizarea spitalelor, deblocarea unor posturi din sistemul medical şi reglementarea concediilor medicale.

"Descentralizarea a 370 de spitale, despre care au vorbit multe guverne şi mulţi miniştri ai Sănătăţii, s-a întâmplat în acest mandat, anul trecut, suntem deja după un an de la descentralizare şi efectul este în multe locuri pozitiv. Reglementarea concediilor medicale, care a dus la o limitare a fenomenului abuziv de a apela la această formă de a intra în concediul medical", a spus ministrul demisionar al Sănătăţii.

Cseke Attila ar fi vrut şi să comaseze spitalele, pentru reducerea cheltuielilor, dar presiunile prea mari de la toate nivelurile şi lipsa unei strategii mai bine elaborate a făcut ca măsura să rămână undeva într-un dosar, nefiind pusă în practică.

În schimb, la 1 aprilie 2011 a reuşit să închidă pentru reprofilare 69 de spitale considerate nerentabile.

Politica medicamentului, o problemă sensibilă, a fost abordată de ministrul Cseke Attila doar de ceva timp, considerând că acesta este un domeniu şi mai dificil decât cel al spitalelor.

Demisia lui Cseke Attila a venit într-o perioadă în care se pare că nu mai era în graţiile preşedintelui Traian Băsescu, din cauza disputei cu preşedintele CNAS, Lucian Duţă. Ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS "ori se înţeleg" şi "pun ordine în cheltuieli", ori pleacă de la cele două instituţii, a spus recent şeful statului.

Divergenţele dintre Cseke Attila şi Lucian Duţă au fost mai vizibile după ce ministrul Sănătăţii a cerut insistent subordonarea CNAS, pentru a exista un control al banilor şi a putea face reformele necesare.

Disputa dintre Cseke şi Duţă l-a enervat pe şeful statului, care a spus că reformă nu înseamnă să închizi câteva spitale.

Şi pentru că multe critici au vizat reforma sistemului de medicamente, Cseke Attila s-a simţit obligat să abordeze şi acest domeniu, primul pas fiind proiectul care vizează sistemul de clawback şi cel privind decontarea medicamentelor, dar şi o modificare a listei de compensate şi gratuite care să cuprindă, prioritar, generice.

O altă critică, care însă i-a vizat pe toţi miniştrii Cabinetului Boc, este cea privind absorbţia fondurilor europene, motiv de eventuale demiteri, cum spunea premierul.

Cseke Attila regretă că România a pierdut primul tren pentru absorbţia fondurilor europene în Sănătate, dar spune că acest lucru a fost deja remediat. Practic, ar urma ca România să atragă fonduri europene pentru infrastructura sanitară, aceasta constituind o prioritate, la fel ca şi continuarea reformelor începute în sistem.

"Măsurile de reformă trebuie să continue în sistemul sanitar, fie că vorbim despre implementarea pachetului de bază de servicii medicale care să stabilescă exact nivelul pe care îl poate susţine bugetul de stat, fie că vorbim de informatizarea sistemului sanitar, despre implementarea cardului naţional de sănătate, fie că vorbim despre o limitare şi o rezolvare a consumului de medicamente, care se va întâmpla în această lună, prin implementarea clawback. Dar toate aceste reforme, uneori radicale, trebuie însoţite şi corelate cu o finanţare corespunzătoare", consideră ministru, la finalul unui mandat de un an şi şapte luni.

Evaluând sistemul, nu doar din timpul mandatului său, ci din ultimii 20 de ani, Cseke Attila a semnalat că - indiferent de Guvern, indiferent de ministrul Sănătăţii sau de ministrul Finanţelor -, România a alocat cel mai mic PIB pentru Sănătate.

El crede că mentalitatea despre sistemul sanitar trebuie schimbată, pentru că deşi nu aduce bani la bugetul de stat, fără sănătate toate celelalte segmente ale economiei au de suferit.

A cerut bani pentru Sănătate şi a primit doar promisiunea că îi va avea la o viitoare rectificare bugetară, dar şi atunci condiţionat de unele măsuri. L-a deranjat că a fost dat la o parte de la discuţiile pentru împărţirea banilor între ministere, şi-a spus punctul de vedere în Guvern şi a demisionat.

Deşi a făcut reformă radicală, a luat măsuri nepopulare, a fost contestat şi i s-a cerut demisia, Cseke Attila a ales să plece din sistem nu atunci când a dat de greu, ci atunci când sistemul nu l-a mai sprijinit.

Niciun alt ministru nu va putea face mai mult fără susţinere financiară şi politică. O dovadă în acest sens este şi numărul mare de miniştri care au venit la comanda Sănătăţii în ultimii 20 de ani. România a avut la Sănătate, din 1989, 19 miniştri, dintre care doi interimari.

Cseke Attila este al treilea ministru al Sănătăţii propus de UDMR, după Francisc Baranyi şi Hajdu Gabor. Cu excepţia interimarilor, care nu au fost medici, a lui Hajdu Gabor, de profesie jurist, a economistului Eugen Nicolăescu şi a ultimului nominalizat Cseke Atilla, jurist, frâiele Sănătăţii au fost date în grija doctorilor.

Indiferent de pregătirea miniştrilor Sănătăţii, sistemul sanitar rămâne unul în care schimbările se fac cel mai greu.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)