Cum am murit de râs la Bellu

Cimitirul Bellu a fost pus, pentru prima dată, pe harta Nopţii Muzeelor, sâmbătă. Ineditul situaţiei a făcut ca acest loc să fie luat cu asalt de către curioşi. Tineri, vârstnici şi chiar copii au fost fotografiaţi lângă statui, cavouri şi cruci.

Semn al alinierii la moda lumii civilizate, cimitirul Bellu a devenit membru al Association of Significant Cemeteries, din care face parte şi celebrul Père Lachaise din Paris (unde, printre cele mai celebre morminte se numără cel al lui Moliere şi al liderului trupei The Doors, Jim Morrison - n.r.).

Astfel, la intrarea în cimitir, la Bellu, vizitatorul putea studia o hartă a celor mai importante locuri de vizitat: mormite de artişti precum Adrian Pintea, Florian Pittiş, Amza Pellea şi Ioan Luchian Mihalea. La începutul programului oficial, la ora 20.00, zeci de curioşi cu aparat foto/ aparat video/ copil în cărucior ataşate aşteptau un ghid, la intrarea în cimitir, în faţa hărţii cu locurile de vizitat, morminte celebre, şi pe aleea cu lumânări aprinse, care ducea spre capela cimitirului.

Cererea a fost atât de mare încât alţi angajaţi ai cimitirului, alţii decât ghizii "de meserie", au fost nevoiţi să preia frâiele situaţiei. Aşa ne-am întâlnit cu doamna Mioara care, deşi nu trebuia să fie ghid, s-a oferit şi a fost perfectă. Şi-a recunoscut lacunele din start şi a ştiut să facă sumarul unei vieţi într-o propoziţie. Astfel, doamna Mioara a rezumat sublim viaţa Iuliei Haşdeu - al cărei nume este pe unul dintre primele morminte celebre din Bellu, pe aleea principală - "o fată deşteaptă, la doi ani vorbea franţuzeşte, la 19 ani a murit şi vorbea prin spiritism cu taică-su". Următorul mormânt este cel al lui Alex. Izvoranu, unde o statuie reprezintă o mamă care îşi plânge fiul. Doamna Mioara ne-a spus, previzibil, că statuia pe care o vedem o prezintă pe mama care îşi plânge fiul. A urmat mormântul lui Nicolae Paulescu. "Ăla care a inventat insulina", a explicat doamna Mioara. Ulterior, am trecut, în fugă şi după ce ghidul nostru ne-a spus că o să vedem obiectivele "pe sărite", pe lângă mormântul unui "colonel, veteran de război etc".

La Liviu Ciuley (tatăl cunoscutului regizor, n.r.), însă, lucrurile s-au încurcat destul de serios. Prinsă cu prezentarea cavoului somptuos, doamna ghid a fost uimită să audă voci din public: "Dar Liviu Ciulei trăieşte" sau "Ciuley cu y?". Dar a făcut faţă cu brio şi câteva minute mai târziu a spus stăpână pe situaţie : "Acesta este cavoul familiei Ciulei, dar Liviu Ciulei trăieşte". Lângă doamna Mioara, doi tineri, îmbrăcaţi de epocă - ea într-o rochie oarecum gotică, el cu un frac gri - încercau să citească de pe nişte pagini trase la imprimantă. "Arhitect, regizor...", a spus tânăra, cu o dicţie îndoielnică. Imediat, toţi cei din grupul doamnei au intrat în cavou şi făceau fotografii. "Au rămas vreo doi în cavou", a glumit cineva după momentul pozelor, făcute în număr mare şi cu cât mai mult bliţ. În acest timp, tânăra îmbrăcată gotic încerca să nu se ardă de la lumânările de pe marginea traseului sau să nu cadă în vreo groapă.

De altfel, lipsa lumânărilor, care trebuia să marcheze şi acest traseu, a supărat-o pe ghida noastră: "Trebuia să ne dea un gropar!", a spus, exasperată de situaţie, dar şi-a revenit curând. "Vreţi să vedeţi mormântul lui Dolănescu?", a spus vivace. În acel moment, tânărul în frac gri şi-a dres vocea: "M-am născut între Carpaaaţi", cu toţii mergând spre mormântul lui Ion Dolănescu. Au urmat Laura Stoica, Florian Pittiş, Gheorghe Dinică - undeva departe. "Ăsta e mormântul lui Eminescu?", a spus un curios. "Nu domne, asta e Aleea Artiştilor, scriitorii sunt în altă parte", a replicat, prompt, ghidul nostru. Astfel am aflat că mormântul lui Toma Caragiu este undeva "lângă birouri".

Din vizita în cimitirul Bellu nu au lipsit misterele. "Ce mormânt e ăsta?", a întrebat un vizitator despre un lăcaş funerar acoperit cu multe pietre. Ghidul nostru s-a oprit înfrânt: "Şi eu, de 27 de ani mă tot întreb...".

În timp ce grupurile de vizitatori se ciocneau unul de altul şi glumele cu "bu-hu-hu" se înteţeau, am aflat povestea-cheie a călătoriei: un cuplu este înmormântat la Bellu, dar nu orice cuplu, sunt doi tineri care s-au îndrăgostit la Paris şi când au ajuns în România au aflat că sunt fraţi. Doi paşi mai departe, până la cavoul lor, telenovela a căzut în derizoriu. "«Fraţii Petreuş» este numele lor", spunea cineva.

A urmat celebra "Doamnă cu umbrela" - un mormânt păzit, evident, de o statuie a unei doamne cu umbrelă. În ghidul de la intrarea în cimitir scria că ultimele cuvinte ale acesteia ar fi fost "animalul ăsta de doctor m-a ucis". "A zis ceva de genul «Imbecilul ăsta de doctor m-a ucis»", a "tradus" doamna Mioara, în timp ce glumele se înteţeau. "Putem să spunem că vă stă bine împreună?", spunea la rândul său un pozar către tânărul care o ţinea de gât pe "Doamna cu umbrela".

După mormintele lui Caragiale, Eminescu şi Marin Preda, au apărut însă clădirea de birouri, un aparat de cafea, o fântână şi ne-am dat seama că turul nostru "pe sărite" s-a terminat, mai ales că doamna Mioara dispăruse deja în mulţime. Rămăsese doar atmosfera de faleză de pe aleea principală a cimitirului, unde oamenii se adunau tot mai mulţi, se uitau la micile desene realizate de copiii de gimnaziu sau ascultau cvartetul de coarte din faţa capelei. În pauzele cvartetului, oamenii se puteau delecta cu muzică înregistrată, de faleză sau "de terasă", ca pregătire pentru expediţia în adâncurile cimitirului Bellu.

Începând din acest an, Muzeul Bellu, coordonat de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a participat la Noaptea Muzeelor. Acest muzeu în aer liber a invitat publicul să descopere, într-o atmosferă inedită, colecţiile de artă pe care le adăposteşte. În cadrul evenimentului, intitulat "O noapte în Grădina cu suflete a Baronului Bellu", au fost pregătite pentru vizitatori o expoziţie de pictură, o expoziţie de fotografie, un recital de muzică clasică şi pelerinaje la mormintele artiştilor din cimitirul Bellu. Porţile au fost deschise pentru cei interesaţi să descopere cimitirul Bellu în cadrul Nopţii Muzeelor până la ora 2.00, intrarea fiind liberă.

Peste 3.200 de muzee din 40 de ţări membre ale Consiliului Europei au participat sâmbătă la cea de-a şaptea ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor, potrivit AFP.

În România, peste 70 de instituţii şi-au deschis porţile vizitatorilor la Noaptea Muzeelor, cu expoziţii şi evenimente speciale, potrivit site-ului dedicat acestei manifestări, www.noapteamuzeelor.ro.

Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a şaptea ediţie. Evenimentul a fost patronat şi anul acesta de Secretarul General al Consiliului Europei şi, de asemenea, de UNESCO, care s-a alăturat Nopţii Muzeelor în anul 2009.

Noaptea muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, instituită de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care are loc pe 18 mai. În anul 2011, Noaptea Muzeelor a fost pentru prima dată patronată oficial şi de ICOM. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a fost partener oficial al evenimentului la nivel internaţional.

(Material de Oana Ghiţă, oana.ghita@mediafax.ro)