Filmul românesc în 2009: din nou premii la Cannes, din nou scandal la CNC

Vedeta anului în cinematografia românească a fost, fără îndoială, "Poliţist, adjectiv", cel de-al doilea film al lui Corneliu Porumboiu, care a primit, în mai, la Festivalul de la Cannes, premiul juriului şi premiul criticii, FIPRESCI.

De altfel, cineastul s-a aflat la Cannes în postură de recidivist, după ce a câştigat, în 2006, cu primul său film, "A fost sau n-a fost?", premiul Camera d'Or. Filmul lui Porumboiu, filmat în Vasluiul natal, spune povestea unui poliţist (Dragoş Bucur), eroul unui demers kafkian: să urmărească nişte liceeni despre care se presupune că fumează haşiş. Pelicula a primit, în 2009, mai multe premii, fiind totodată propunerea României la Oscar 2010, la categoria "cel mai bun film într-o limbă străină". Dincolo de premii, filmul lui Porumboiu a atras critici pozitive în presa de specialitate internaţională.

La Festivalul de la Cannes, "Poliţist, adjectiv" a avut premiera mondială alături de filmul-omnibus produs de Cristian Mungiu, "Amintiri din Epoca de Aur". "Întoarcerea pe Croazetă a acestor filosofi ai bizarului aduce un suflu nou, o fantezie insolită peste torentul otrăvit de angoasă şi hemoglobină care se revarsă pe ecranele de la Cannes", scria Le Monde, în perioada celui mai celebru festival de film din lume.

Mungiu, care a realizat, potrivit Le Monde, cel mai grav film al generaţiei sale ("4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", recompensat cu Palme d'Or, n.r.), s-a întors pe Croazetă împreună cu câţiva prieteni, pentru "Amintiri din Epoca de Aur", pe care l-a descris astfel: "Acest film este realizat în stilul filmelor italiene din anii '60-'70, populare, directe şi amuzante. Încerc să regăsesc sufletul popular al cinematografiei".

Potrivit Le Monde, "Amintiri din Epoca de Aur" a făcut publicul străin să înţeleagă mai bine rolul umorului "care a ajutat un popor îmbibat de suprarealismul totalitar să supravieţuiască". "Oare această tentaţie a dispărut din România, odată cu eliberarea de sub dictatură? Ar trebui să ne îndoim de acest lucru, privind cel de-al doilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, «Poliţist, adjectiv». Pelicula prezintă un poliţist care află de reţeaua unor tineri care ar putea fuma marijuana. Ancheta, derizorie de altfel, mobilizează toate resursele unei birocraţii depăşite şi inepte, care pare că a conservat intacte reflexele din perioada comunismului. Sub semnul absurdului, «Poliţist, adjectiv» face o savuroasă analiză semantică a limbii de lemn din textele de lege. Într-un final extraordinar, poliţistul onest şi superiorul său ierarhic se contrazic asupra a ceea ce înseamnă «conştiinţa morală»", mai scria Le Monde.

Filmul "Amintiri din Epoca de Aur" se concentrează asupra vieţii de zi cu zi a românilor sub dictatura comunistă, degajând căldură şi umor. Poveştile prezentate sunt construite în jurul unora dintre cele mai populare legende urbane ale vremii. În acelaşi timp comice, bizare, pătrunzătore şi surprinzătoare, poveştile oferă o imagine suprarealistă a vieţii în anii '80 în România, unde teama, corupţia şi încarcerarea nu erau niciodată departe de umorul care îi ţinea pe oameni în viaţă. «Amintiri din Epoca de Aur» surprinde dorinţa de a se exprima a unei naţiuni, în timpuri în care mâncarea era mai importantă decât banii, libertatea, mai importantă decât dragostea şi supravieţuirea, mai importantă decât principiile", se arată în prezentarea peliculei.

Producţia "Amintiri din Epoca de Aur" a fost lansată în România în două părţi, în septembrie, respectiv, octombrie. Prima parte a filmului "Amintiri din Epoca de Aur" - "Tovarăşi, frumoasă e viaţa!" - este formată din patru scurtmetraje: "Legenda fotografului oficial", "Legenda miliţianului lacom", "Legenda activistului în inspecţie" şi "Legenda politrucului zelos". Cea de-a doua parte a filmului - "Dragoste în timpul liber" - este compusă din trei scurtmetraje, şi anume "Legenda vânzătorilor de aer", "Legenda şoferului de găini" şi "Legenda curcanului zburător" (realizat în urmă cu cinci ani şi inclus deja într-un alt film-omnibus, "Obiecte pierdute/ Lost and Found"). Din distribuţia "Amintiri din Epoca de Aur" fac parte actorii Vlad Ivanov, Diana Cavaliotti, Radu Iacoban, Tania Popa, Alexandru Potocean, Emanuel Pîrvu, Paul Dunca, Ion Sapdaru şi Gabriel Spahiu.

Dacă filmele lui Mungiu şi Porumboiu au rulat la Cannes în secţiunea Un Certain Regard, pelicula "Cea mai fericită fată din lume", de Radu Jude, a fost inclusă într-o secţiune paralelă a festivalului, Association du Cinéma Indépendant pour sa Diffusion (ACID). "Cea mai fericită fată din lume" a fost prezentat, în acelaşi material din Le Monde, ca fiind o producţie remarcabilă. "Filmarea clipului promoţional, care devine un infern, şi sordida dispută între tânără (Delia, n.r.) şi părinţii săi, care vor să vândă maşina câştigată de ea la o promoţie, ocupă tot filmul, o glumă picantă despre publicitate", a apreciat Le Monde.

Filmul "Cea mai fericită fată din lume" a fost distins cu premiul FIPRESCI la Festivalul Internaţional de Cinema Independent IndieLisboa (23 aprilie - 3 mai). Pelicula a câştigat, de asemenea, premiul CICAE (Confederation Internationale des Cinemas d'Arts et d'Essai) la Festivalul de la Berlin, premiul pentru cel mai bun scenariu (Radu Jude & Augustina Stanciu) la Festivalul Internaţional de Film B-EST şi, recent, o menţiune specială a juriului pentru cea mai bună actriţă (Andreea Boşneag), la festivalul goEast de la Wiesbaden, distincţie "creată" special de juriul goEast pentru foarte tânăra artistă.

România a avut succes, în 2009, şi în domeniu coproducţiilor. Lungmetrajul "Katalin Varga", o coproducţie Libra Film, a fost distinsă cu premiul "descoperirea europeană a anului" la gala Academiei Europene de Film, pe 13 decembrie. "Katalin Varga" a obţinut, în 2009, premiul Ursul de Argint pentru contribuţie artistică deosebită la Festivalul de Film de la Berlin, Marele Premiu la Festivalul de la Copenhaga, premiul pentru cea bună regie la Festivalul de Film din Muntenegru, marele premiu la Festivalul de Film din Piestany (Slovacia) şi premiul pentru cel mai bun film străin la Festivalul de Film de la Calgary (Canada). Protagonista peliculei, Hilda Peter (de la Teatrul Maghiar din Cluj), a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună interpretare la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului de Film de la Bruxelles, dar şi cu premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Internaţional de Film Golden Orange din Antalya (Turcia).

Cu acţiunea plasată undeva în Transilvania, "Katalin Varga" spune povestea unei femei care a fost violată şi, după ani, merge împreună cu fiul său (născut în urma respectivului viol) să se răzbune. În film joacă doi actori ai Teatrului Maghiar de Stat din Cluj - Hilda Péter şi Tibor Pálffy. Filmul, cu o imagine remarcabilă, prezintă peisaje idilice ale Transilvaniei, pe fundalul cărora se desfăşoară o dramă ce capătă, pe alocuri, accente horror. Pelicula "Katalin Varga" a fost produsă de Libra Film şi Peter Strickland, în coproducţie cu Hai-Hui Entertainment, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.

Radu Mihăileanu a încheiat anul filmelor româneşti cu pelicula "Concertul". Un răsfăţat al festivalurilor, Mihăileanu a ales să nu frecventeze evenimentele de gen cu cea mai mare notorietate. "Concertul" a avut o primă proiecţie la Festivalul Internaţional de Film de la Roma, după care la scurt timp a intrat în cinematografe. Pelicula, care a depăşit 1.500.000 de spectatori în Franţa, a avut premiera românească la sfârşitul lui noiembrie.

Lungmetrajul "Concertul" a fost filmat în proporţie de aproximativ 60 la sută în România, o săptămână la Moscova şi restul la Paris. Potrivit lui Radu Mihăileanu, filmările din România s-au desfăşurat la studiourile Castel Film, dar şi în alte locuri din Bucureşti, printre care Institutul "Ana Aslan" şi Arenele Romane. Filmul a obţinut, în ianuarie 2008, cea mai mare finanţare, de 1,6 milioane de lei, la cea de-a doua sesiune a concursului de proiecte cinematografice din 2007 a Centrului Naţional al Cinematografiei. Proiectul este o coproducţie Castel Film/Les Productions du Trésor. Totodată, la începutul lunii mai, filmul "Concertul" a primit un sprijin financiar în valoare totală de 3.875.000 de euro din partea fondului Eurimages al Consiliului Europei. Producţia are un buget de 21 milioane de dolari. Filmul lui Radu Mihăileanu a fost vândut încă din luna mai de Wild Bunch, compania de distribuţie din Franţa, în SUA, societăţii Weinstein Company, pentru o sumă de peste un milion de dolari. De asemenea, "Concertul" a fost pre-achiziţionat în Australia (Hopscotch), Marea Britanie (Optimum), Canada (Seville), Scandinavia (Cinema Mondo) şi Japonia (Comstock).

Pe lângă premii, cineaştii din România au avut de-a face şi cu lucruri mai pragmatice, precum controversele legate de finanţarea acordată de Centrul Naţional al Cinematografiei. Înaintea succesului de la Cannes, cu "Amintiri din Epoca de Aur", Cristian Mungiu a fost în centrul unui nou scandal legat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Cineastul a făcut parte din juriul concursului de proiecte cinematografice organizat de CNC. La începutul lui martie, în ziua în care au fost făcute publice rezultatele concursului, Mungiu şi-a exprimat şi nemulţumirile legate de modul de funcţionare al competiţiei, de data aceasta ca "om din interior".

"Un alt concurs CNC în condiţiile prezente nu trebuie să mai aibă loc", a declarat, atunci, Mungiu. Intervenţia sa în cadrul unei conferinţe a conţinut o serie de observaţii legate de neregulile concursului. "Există proiecte în acest concurs pe care unul sau doi membri ai juriului le-au apreciat cu note de 2 sau 3, iar ceilalţi membri ai juriului, cu 8 şi 9. Am solicitat, măcar în cazurile unor asemenea discrepanţe celor care au dat notele să facă o apreciere publică despre scenariul respectiv, care să expliciteze nota pe care au dat-o. Nu este o obligaţie a membrilor comisiei de selecţie prevăzută în lege sau regulament, dar ar fi spus mult despre buna credinţă a membrilor juriului în aprecierea proiectelor. Acest lucru nu se va întâmpla. În ce mă priveşte, eu am să îmi asum o asemenea apreciere publică pentru toate proiectele care au fost declarate câştigătoare", a declarat regizorul premiat cu Palme d'Or la Cannes, în 2007. Acesta a menţionat că va prezenta Ministerului Culturii un raport în ceea ce priveşte experienţa sa în comisia CNC. De asemenea, regizorul a spus că nu a semnat declaraţia comună care acordă creditele financiare în urma concursului, ci a semnat doar declaraţia comisiei care stabileşte ierarhia de concurs.

Despre momentul desecretizării proiectelor depuse la CNC, Mungiu a spus că "s-au adus date suplimentare, care au completat declaraţiile aplicanţilor după momentul desecretizării dosarelor, invocându-se faptul că datele respective fuseseră rătăcite prin birouri şi au fost găsite ulterior". "Verificând punctajele aplicanţilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decât cele socotite iniţial în cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei. Comparând rezultatele, am constatat fie că anumite capitole ale fişei de punctaj erau interpretate greşit, fie că multe date din dosarele candidaţilor nu erau adevărate. A ieşit la iveală că etapa a doua a concursului - calcularea punctajelor din dosarele aplicanţilor - nu este precisă, ci interpretabilă în funcţie de cine socoteşte punctajul", a mai precizat regizorul. "Fişa de calcul a regizorului debutant a fost interpretată greşit, generând punctaje mai mari decât maximul posibil. Este posibil ca această fişă să se fi interpretat greşit de când există regulamentul actual", a mai spus Mungiu.

În ceea ce priveşte aprecierea bugetelor, Mungiu a spus că "CNC a decis la ultimele concursuri să solicite unor experţi o recalculare «corectă» a bugetelor aplicanţilor. Se taie din bugetele candidaţilor la libera apreciere a acestor experţi, influenţându-se decisiv rezultatul concursului, devenind irelevant pe ce loc te-a clasat comisia de selecţie. Am solicitat în scris să fie făcute publice criterii comune după care le judecă aceşti experţi, însă acest lucru nu s-a întâmplat".

În privinţa faptului că organul care hotărăşte suma cu care sunt finanţate proiectele este Consiliul de Administraţie al CNC, Cristian Mungiu a declarat că acest lucru i se pare nefiresc, deoarece Consiliul "nu citeşte scenariile şi nu analizează bugetele". "Ni s-a explicat că se ia această decizie pe baza recomandărilor comisiei de selecţie şi ale experţilor financiari. În cazul nostru, la şedinţa de validare a creditelor alocate fiecărui proiect, CNC nu a permis prezenţa comisiei de selecţie în sala de şedinţe atunci când experţii financiari au făcut propuneri referitoare la creditul alocat fiecărui proiect", a adăugat Mungiu.

În ceea ce priveşte contestaţiile, Cristian Mungiu a spus că una dintre probleme este că notele scenariilor nu pot fi contestate. "Se pot contesta doar punctajele producătorului şi regizorului sau cuantumurile financiare alocate de către CA (Consiliul de Administraţie, n.r.). În mod normal, rezultatele definitive ale concursului ar trebui să se dea după ce se analizează contestaţiile. Când un proiect câştigă la contestaţie , înseamnă că el ar fi trebuit să se fi aflat pe lista câştigătorilor şi că a fost declasat din greşeală de către CA al CNC, permiţând finanţarea, în schimb, unui alt proiect care nu ar fi trebuit finanţat", a mai apreciat Mungiu.

Cristian Mungiu a făcut parte din comisia de evaluare a proiectelor de ficţiune lungmetraj şi scurtmetraj, în cadrul concursului organizat de CNC, sesiunea noiembrie-decembrie 2008. Alături de el, din comisie au mai făcut parte dramaturgul Radu F. Alexandru, producătorul Doru Mitran şi regizorul Alexa Visarion.

Scandalul nu s-a oprit aici. A urmat o serie de scrisori deschise adresate noului ministru al Culturii, Theodor Paleologu. Prima scrisoare a fost semnată de 20 de cineaşti, în frunte cu Tudor Giurgiu, şi susţinea observaţiile lui Cristian Mungiu. Nemulţumirea a atins un nou punct culminant când Festivalul Internaţional de Film de la Iaşi, aflat la prima ediţie, a fost finanţat de CNC cu 500.000 de lei, în condiţiile în care cel mai de succes festival românesc, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a obţinut finanţare de 600.000 de lei. Atunci a apărut o nouă scrisoare deschisă, semnată de şase organizatori de festivaluri, printre care Tudor Giurgiu (TIFF), Ada Solomon (NexT) şi Miruna Berescu (Anonimul), în care aceştia cereau schimbarea Consiliului de Administraţie al CNC. O nouă serie de scrisori deschise a dus, în final, la o masă rotundă organizată de Ministerul Culturii. Întâlnirea, la care au luat parte, printre alţii regizorii Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Stere Gulea şi Cătălin Mitulescu a fost departe de a aduce răspunsuri, fiind, mai degrabă, o arenă în care aceştia şi-au repetat nemulţumirile, cu un moderator neputincios între ei, şeful de cabinet al ministrului, Alexandru Bălăşescu.

Soluţii nu s-au găsit de-a lungul anului, altele decât solicitări de propuneri pentru un nou regulament al concursului CNC, dar şi propuneri pentru un nou Consiliu de Administraţie. De altfel, din lipsă de fonduri, în 2009 nu a mai fost organizat un al doilea concurs de proiecte, ca în anii anteriori, însă, contactat de MEDIAFAX, directorul CNC, Eugen Şerbănescu, a asigurat că, în 2010 va exista cel puţin un concurs de proiecte.

Deşi producţia de film viitoare se află sub semnul întrebării, cu un 2010 atins de criză, premierele anului viitor sună promiţător. Unul dintre filmele cele mai apreciate spre sfârşitul anului, a fost "Medalia de onoare" de Cătălin Netzer. Pelicula "Medalia de onoare" a obţinut, la sfârşitul lui noiembrie, cinci premii la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic, printre care cel pentru interpretare (Victor Rebengiuc), cel pentru scenariu (Tudor Voican), premiul special al juriului şi premiul FIPRESCI. "Medalia de onoare" este o coproducţie Scharf Advertising, Pandora Film şi Abis Studio, realizată cu sprijinul CNC România, Arte/ZDF, Eurimages, TVR, BV Mc Cann Erickson Romania, Odyssey Comunication, Teleclub şi cu participarea HBO România. Cel de-al doilea lungmetraj al lui Călin Netzer, după multi-premiatul "Maria" (2003), este o comedie neagră despre un pensionar din România anilor '90 (Victor Rebengiuc), care primeşte, într-o bună zi, o distincţie pentru faptele de vitejie din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cu o zi înainte de gala de la Salonic, "Medalia de onoare" a primit alte două distincţii - premiul publicului şi premiul special pentru scenariu la Festivalul de Film de la Torino. Imaginea filmului îi aparţine lui Liviu Mărghidan, montajul, lui Cătălin F. Cristuţiu, iar din distribuţie mai fac parte Camelia Zorlescu, Mircea Andreescu, Ion Lucian, Radu Beligan, Costică Drăgănescu şi Gabriel Spahiu. Producătorul filmului "Medalia de onoare" este Liviu Mărghidan, iar producător delegat, Ada Solomon.

Un alt film căruia i se prefigurează o carieră de succes în festivaluri este "Eu când vreau să fluier, fluier", al debutantului Florin Şerban. Aflat, în prezent, în postproducţie, pelicula prezintă povestea unui deţinut, pe parcursul ultimelor trei zile pe care acesta le mai are de petrecut în spatele gratiilor. Viaţa tânărului se schimbă dramatic atunci când penitenciarul este vizitat de un grup de fete care studiază reforma în închisori. În film joacă zece deţinuţi adevăraţi, de la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova.

Proiectul "Eu când vreau să fluier, fluier", după un scenariu de Cătălin Mitulescu şi Florin Şerban, care semnează şi regia, şi produs de Daniel Mitulescu, a primit două premii la Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo: anul acesta a primit servicii de postproducţie în valoare de 80.000 de euro, iar în 2008 a primit premiul The Magic Box Service la CineLink.

(Material realizat de Oana Ghiţă, oana.ghita@mediafax.ro)