FOCUS: Alegeri la CSM - noua conducere a fost previzibilă, iar discursurile acide

Numele judecătoarei Lidia Bărbulescu şi al procuroarei Graţiana Isac se vehiculau de la începutul anului ca succesoare ale lui Anton Pandrea, fost preşedinte al CSM, respectiv lui Dan Chiujdea - vicepreşedintele Consiliului.

La CSM, începând de joi, s-a instalat matriarhatul - după cum spuneau unii dintre participanţi - ceea ce nu a fost o surpriză.

Totuşi, discursul procurorului general Codruţa Kovesi - care pe parcursul anului şi-a mai exprimat nemulţumirea, ce-i drept mai mult în Secţia de procurori a Consiliului, faţă de modul cum decurg anumite activităţi în acest for - întărit de susţinerile judecătorului Dan Lupaşcu - cel care a tras semnalul pe vremea guvernării PSD pentru adoptarea primelor legi de organizare a CSM şi statutul magistratului - a fost pe cât de tăios, pe atât de relevant.

Multe dintre semnalele de alarmă trase de Kovesi şi Lupaşcu pe parcursul anului au fost pe larg exprimate în şedinţa de joi, la care a participat şi preşedintele Traian Băsescu.

De altfel, noul preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, şi-a exprimat uşoara nemulţumire faţă de faptul că procurorul Kovesi s-a plâns faţă de şeful statului şi nu a făcut-o în cadrul Consiliului.

Kovesi le-a cerut membrilor CSM să aibă reacţii imediate faţă de imixtiunile din justiţie, să nu încurajeze lenea şi să găsească soluţii pentru criza de personal din sistem.

Ea a arătat, după prezentarea raportului de activitate al Consiliului, că trebuie identificată cauza ineficienţei sistemului şi că reacţia CSM faţă de orice imixtiune trebuie să fie imediată.

"În fiecare an sunt rapoarte despre justiţie şi, din păcate, concluzia acestora este că sistemul judiciar funcţionează defectuos. Este momentul să identificăm cauza lipsei de credibilitate a Justiţiei, a ineficienţei acesteia şi să luăm măsuri urgente", a declarat procurorul general Codruţa Kovesi.

Kovesi a mai spus că CSM are rolul de a administra Justiţia şi că CSM nu are neapărat o problemă legislativă, ci una de organizare instituţională şi de funcţionalitate. "Eficienţa activităţii CSM nu este în niciun caz reflectată de rapoartele în care arătăm cât de bine am muncit, de vreme ce oamenii se simt umiliţi aşteptând un semn de dreptate. Cum putem spune că avem o justiţie credibilă, de vreme ce dosarele trenează ani de zile?", a susţinut ea.

Codruţa Kovesi a subliniat că se aşteaptă ca, atunci când procurorii sunt citaţi la comisii de anchetă, CSM să apere independenţa acestora şi nu reputaţia lor. "Aştept ca, atunci când suntem făcuţi procurori comunişti, CSM să ne apere reputaţia. Un procuror nu poate fi puternic fără un garant al independenţei justiţiei puternic, neezitant şi operativ. Reacţia CSM faţă de orice imixtiune trebuie să fie fermă şi imediată, fără să se gândească dacă hotărârile supără sau nu pe cineva", a mai spus ea.

Kovesi a adăugat că procurorii corecţi care-şi fac treaba aşteaptă ca CSM să-i delimiteze de procurorii care greşesc, "fie datorită unei pregătiri profesionale precare, fie datorită relei credinţe şi să nu tolereze niciun fel de abatere a procurorilor, asumându-şi răspunderea aplicării unor sancţiuni". "Procurorii corecţi aşteaptă să fie delimitaţi de cei care nu-şi fac treaba", a spus procurorul general, care adăugat că, de pe altă parte, trebuie sancţionate orice fel de abateri şi analizate cauzele unor soluţii incorecte.

"Calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea; dacă sunt soluţii proaste, atunci oamenii sunt nepregătiţi, neprofesionişti sau, în unele cazuri, corupţi", a mai precizat Kovesi.

Procurorul general a subliniat că prioritatea anului 2008 pentru CSM trebuie să o reprezinte consolidarea inspecţiei judiciare, nu prin detaşarea unor procurori, ci prin angajarea personalului propriu.

"Aştept ca CSM să aibă reacţii atunci când se modifică legile care riscă să transforme societatea românească într-un off-shore european al infractorilor. Aştept ca CSM să fie consecvent în deciziile pe care le ia cu privire la pensionarea, detaşarea sau transferul magistraţilor. Aştept ca CSM să dea curs iniţiativelor de a facilita un dialog profesional între procurori şi judecători pentru a nu se mai crea sentimentul că procurorii sau judecătorii nu cunosc sau încalcă legea", a mai susţinut procurorul general.

În acelaşi context, şeful Ministerului Public a mai declarat că nu este nemulţumit de răspunsurile pe care le primeşte în privinţa reorganizării Ministerului.

"Îmi doresc să nu primesc răspunsuri formale, după luni de zile, la solicitările de a reorganiza Ministerul Public sau la solicitările de apărare a independenţei ori reputaţiei acestora", a spus Kovesi, adăugând că o altă supărare a sa este aceea privind încărcătura dosarelor pe cap de procuror.

"Atunci când procurorul general încearcă să echilibreze încărcătura de dosare pe procuror, în condiţiile unei competenţe materiale ce nu este adaptată realităţilor sociale, mă aştept ca CSM să nu ia decizii care să încurajeze lenea. Ar trebui să găsim soluţii pentru ca justiţiabilii să nu primească un răspuns, după doi ani sau mai mulţi, la sesizările pe care ei le fac", a precizat Kovesi.

De asemenea, ea a amintit criza de personal din sistem şi situaţiile în care unii procurori trebuie să soluţioneze 1500 de dosare, întrebându-se retoric ce face CSM cu privire la această problemă.

Cu un ton ironic, dar calm, judecătorul Dan Lupaşcu a continuat tirada la adresa CSM, subliniind că instituţia nu are capacitatea de asigura independenţa magistraţilor, aşa cum spune Constituţia.

"S-a dat exemplu cu apărarea reputaţiei profesionale. Dar ce se întâmplă de fapt? Vine magistratul la noi şi ne sesizează: «Dom'le uită-te ce s-a întâmplat!». Noi îl batem pe umăr şi îi spunem: «Domnule magistrat, du-te acasă, te asigurăm că în câteva luni noi dăm o hotărâre şi-ţi apărăm reputaţia». Asta înseamnă să garantăm independenţa justiţiei? Am sentimentul că de foarte multe ori jocurile se fac peste capetele noastre. CSM-ul nu este în momentul de faţă organul care să garanteze independenţa justiţiei şi acest lucru se întâmplă în primul rând datorită nouă. Eu îmi fac mea culpa. Poate că nu am făcut suficient", a spus Dan Lupaşcu, primul preşedinte al actualului CSM, el deţinând mandatul din ianuarie 2005-ianuarie 2006, când ministru al Justiţiei a fost Monica Macovei, care a avut mereu o atitudine de sfidare a Consiliului, pe care l-a acuzat de o serie de nereguli.

Lupaşcu a susţinut că a pornit de la ideea potrivit căreia în Constituţie se arată că CSM-ul este garantul independenţei justiţiei, însă aceasta este doar "o declaraţie superbă".

"Suntem atât de plictisiţi de cuvântul acesta «justiţie». Deschizi televizorul şi pe programul unu vezi un viol, pe doi, o tâlhărie, pe nu ştiu care o vezi pe Elodia, în altă parte îl vezi pe Hayssam şi aşa mai departe. Este motivul pentru care prefer programele străine, în primul rând că nu prea înţeleg ce se spune acolo, în al doilea rând că par mai obiectivi, şi în special mă uit la Animal Planet, dom'le preşedinte! Chiar am văzut de dimineaţă o reclamă foarte interesantă cu o tigroaică care a adoptat nişte purceluşi şi pentru ca purceluşii să fie în siguranţă, îngrijitorii le-au pus veste, veste în dungi. În prima zi îi mângâia pe cap, în a doua zi, cu laba pe ceafă, probabil că până la urmă i-a mâncat. Mă gândeam oarecum la situaţia noastră văzând această imagine din Animal Planet", a susţinut în discursul său Dan Lupaşcu, motivând că această comparaţie se potriveşte foarte bine situaţiei actuale din CSM.

Lupaşcu a apreciat că este timpul ca toţi cei din CSM să vadă ce se întâmplă, şi nu doar să să se lamenteze că alţii nu acordă Consiliului rolul pe care ar trebui să îl aibă. El a adăugat că, în opinia sa, CSM are instrumentele legale prin care poate lua măsuri în privinţa unor nereguli care se întâmplă, mai ales în ceea ce priveşte instituţia din care face parte.

"Eu cred că e momentul să ne facem cu toţii un proces de conştiinţă şi să vedem de ce se întâmplă ce se întâmplă. Nu să ne lamentăm că alţii nu acordă CSM-ului rolul pe care ar trebui să îl acorde. Păi nouă ne place situaţia aceasta!", a arătat Lupaşcu.

El a afirmat că şi-a pus problema să îşi dea demisia din CSM: "Dan din mine spunea pleacă, iar Lupaşcu - nu pleca, rămâi în continuare".

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a mai spus că membrii CSM se află la jumătate de mandat şi s-a întrebat dacă este cazul să se împace, că mai sunt trei ani până la final.

"Am ajuns la jumătate de mandat, să ne împăcăm cu gândul că mai avem trei ani? Mai bine mergem acasă. Dacă noi nu reuşim să stabilim să ne autoimpunem, nimeni nu va face nimic pentru noi. Se cultivă această idee - şi că văd că aceşti germeni sunt îngrăşaţi inclusiv de membrii consiliului - că are prea multe atribuţii. Dar nu are, domnule preşedinte şi stimaţi colegi. Dimpotrivă, ce s-a vrut din CSM? Să se ducă atribuţiile de la plen spre secţii. Rezultatul este mereu ce se întâmplă într-o secţie sau alta. Noi astăzi nu mai suntem un Consiliu aşa cum s-a conceput iniţial, când a intrat legea în vigoare (n.r. - 2004), acum sunt cel puţin trei consilii. Avem un plen şi două secţii. Sunt probleme de care habar nu avem. Sunt probleme unde trei membri ai consiliului pot să hotărască şi sunt probleme de importanţă naţională. Acesta este sensul constituţional al importanţei CSM-ului? Dimpotrivă CSM era văzut şi cu procurori, şi cu judecători şi cu reprezentanţi ai societăţii civile", a conchis amar Dan Lupaşcu.

După ce timp de un an în care CSM, sub preşedinţia lui Anton Pandrea - care a invocat de mai multe ori faptul că el a lucrat în diplomaţie - a arătat ca un for al magistraţilor dus de inerţie, fără a avea reacţie atunci când se impunea - discursurile celor doi membri ai Consiliului au relevat faptul că actualul Consiliu nu este unul puternic, aşa cum a plecat în decembrie 2004, după adoptarea legilor magistraţilor, la presiunea Comisiei Europene.

Luptele interne, interese proprii şi nu ale magistraţilor, jocurile politico-juridice au marcat în anul 2007 activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

Dacă unii magistraţi nu mai au încredere în CSM şi au dat în lehamite, alţii încă speră că, poate în actuala formulă de conducere, Consiliul îşi va recăpăta forţa şi identitatea.

Iar dacă Norica Nicolai va fi numită, până la urmă, ministru al Justiţiei, acest fapt va ultimul pas al trecerii de la patriarhat la matriarhat, spun, ironic, aceiaşi magistraţi.

(Lucia Efrim; toto@mediafax.ro)