FOCUS: Campania pentru votul uninominal în SUA - un experiment inedit

În Statele Unite, cei mai activi candidaţi care şi-au manifestat prezenţa au fost cei din Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor (cele două Americi, Australia şi Noua Zeelandă).

Dat fiind mărimea teritoritotiului pe care îl aveau de acoperit, apropape toţi au folosit mijloacele electronice (website personal, e-mail) sau anunţuri în presa de limbă romană, singurul contact direct cu alegătorii având loc în Statele Unite din tot teritoriul Colegiului electoral.

Ana Birchall, candidat pentru Camera Deputaţilor din partea PSD, a avut cea mai activă campanie, începută chiar de la 1 noiembrie şi manifestată prin vizite în comunităţile româneşti de pe coasta de Est şi de Vest şi chiar din Canada. A participat alături de independentul Constantin Timoc la două dezbatei publice (singurele organizate) în faţa unor membri ai comunităţii locale, la New York şi Seattle. A evitat cu desăvârşire orice însemn care să o asocieze cu PSD, practic derulându-şi campania ca un candidat independent. Fără logo-ul sigla PSD pe pliantele şi afişele de campanie, mesajul său electoral a fost că important este omul care va fi votat, nu partidul din care face parte, partidul dând doar susţinerea necesară pentru adoptarea unui proiect de lege. Nu a folosit nicio imagine cu vreun membru al PSD, nici măcar imaginea liderului Mircea Geoană, care se bucură încă de popularitate în SUA din perioada în care a fost ambasador. A folosit în schimb pe website-ul de campanie imagini care o înfăţişează alături de Traian Băsescu şi menţionând că nu a semnat apelul celor 322 parlamentari privind demiterea preşedintelui, anul trecut.

Birchall a fost primită cu neîncredere de către generaţia mai în vârstã, pentru care PSD rămâne asociat cu foştii comunişti. "Mie îmi place de dumneavoastră, dar pentru PSD nu voi vota niciodată, îl voi vota pe domnul Timoc, care e de-al nostru şi e ardelean de-al meu", i-a declarat deschis un pensionar, la New York. Tocmai de aceea, Ana Birchall a căutat să-şi direcţioneze campania spre alegătorii mai tineri, lipsiţi de resentimente, prin mesaje personale şi recrutări de susţinători pe bază de voluntariat. Mesajul său electoral a fost axat pe idea că, pentru ca un deputat să poată face ceva pentru românii din străinătate, este nevoie să cunoască în primul rând problemele lor şi în al doilea rând să aibă experienţa sistemului politic şi parlamentar din România.

Constantin Timoc, candidatul independent pentru Camera Deputaţilor, o apariţie inedită în peisajul electoral, a derulat o campanie nesofisticată, prin întâlniri cu românii oriunde a fost invitat şi anunţuri în presa de limbă română, încă din timpul verii. "Au fost doar anunţuri de strângere de semnături", a răspuns el acuzaţiilor conform cărora şi-a început campania înainte de termenul stabilit prin lege. Imaginea sa în campania electorală a fost una aproape idilică: român fugit din ţară în perioada regimului comunist şi realizat deplin pe plan profesional şi material în SUA, care doreşte să reformeze sistemul corupt din România. Premisa sa este că totul trebuie schimbat în România, începând de la Constituţie la sistemul de gândire.

Discursul său politic este bazat pe teme generale, promiţând oricărui alegător cu care stă de vorbă că se va implica în rezolvarea problemei prezentate. Cu o statură impozantă, îmbrăcat la patru ace şi jovial, este deplin convins că are soluţia tuturor problemelor: modelul american. Şi-a făcut un titlu de mândrie de la un proiect de cercetare pentru care a primit fonduri în anii '80 de NASA – Agenţia Spaţială a Statelor Unite şi despre care nu se mai ştie nimic de atunci: "De la NASA, la Parlament" este unul din sloganurile sale. Deşi el susţine că derulează în continuare proiecte de cercetare cu Agenţia Spaţială prin firma sa, Spaceborne, firma apare în prezent ca fiind suspendată în Registrele Statului California. "Poate s-a pierdut vreo hârtie, vom remedia această suspendare", a venit promt replica prin e-mail, din partea contabilului firmei.

Aceste detalii par însă să nu fi afectat imaginea sa. Candidatura sa ca independent, neasociat cu vreun partid şi faptul că a trăit efectiv în Statele Unite în ultimii 20 de ani dându-i o anumită aură de reprezentant autentic al comunităţii româneşti. "Este un om extraordinar de bine pregătit, gândeşte cu sufletul, cunoaşte bine legile americane şi după cum vorbeşte pare o persoană integră", declară unul din membrii audienţei, în urma dezbaterii de la New York.

O campanie mai puţin publică, dar destul de consistentă în media de limba română din SUA a avut şi candidatul PNL, Ştefan Movilă. Om de afaceri în România cu domiciliul şi proprietăţi în Statele Unite, candidatura sa a apărut ca o surpriză, dat fiind profilul său de businessman. Candidatura sa a adus un aspect inedit în campania electorala: religia. Membru proeminent al Bisericii Penticostale, candidatul Movilă şi-a direcţionat mesajul electoral în primul rând către românii membri ai acestei biserici, foarte influentă în SUA şi Canada, către care s-a adresat direct cu titlul de pastor, în mesajele sale electorale.

"Eu sunt un om pragmatic şi nu puteam să mă implic într-o asemenea campanie fără un sprijin puternic. Eu nu am dorit să candidez din vanitate, eu am fost învestit pentru această candidatură la Convenţia Bisericilor Penticostale", a declarat Ştefan Movilă, aflat în prezent la reşedinţa sa din Atlanta, Georgia.

Un sprijin care nu este deloc neglijabil în ecuaţia alegerilor în diaspora, unde, dată fiind participarea în general redusă la vot, un candidat poate câştiga cu doar câteva mii de voturi. La alegerile parlamentare din 2004, în SUA au votat 6.275 de alegători, iar prezenţa constantă la vot în ultimii patru ani a fost în jurul a 5.000-7.000 de persoane. Adăugând voturile din celelalte teritorii care formează Colegiul 3 (Canada, America de Sud, Australia şi Noua Zeelandă) o estimare relativă ar fi că numărul total de voturi în acest Colegiu nu va depăşi 10.000.

"Noi suntem 3.000 (de penticostali) numai în Portland", a declarat pastorul Nicky Pop, preşedintele Alianţei Bisericilor Penticostale, "şi avem sprijinul pentru domnul Movilă şi din partea bisericilor noastre din Canada şi Australia". Cu toate acestea, a adăugat el, principala problemă cu care se confruntă alegătorii români penticostali este expirarea paşapoartelor, mulţi dintre ei fiind stabiliţi de mulţi ani în SUA şi nu şi-au mai reînnoit actele de identitate româneşti.

Şi candidatura lui Mircea Lubanovici a apărut ca o surpriză în peisajul electoral american. Membru al aceleiaşi comunităţi penticostale de la Portland, Statul Oregon, unde deţine un small business şi un ziar românesc, el este candidatul Partidului Democrat Liberal în alegeri, de unde şi o anumită rivalitate cu candidatul PNL.

"Noi nu am ştiut nimic despre intenţia dumnealui de a candida la alegeri. După Convenţia Penticostală de la Detroit la care l-am desemnat pe domnul Movilă să ne reprezinte, domnul Lubanovici s-a dus la Bucureşti şi în Spania în timpul unei vizite a preşedintelui Băsescu şi aşa a ajuns să candideze", spune pastorul Nicky Pop. Căutând să evite această neînţelegere, Mircea Lubanovici a preferat să abordeze campania sa în ton cu programul electoral al partidului pe care îl reprezintă, criticând "guvernarea PNL-PSD" şi considerându-se "candidatul tuturor românilor" şi "singurul candidat cu experienţă şi rezultate în folosul comunităţilor româneşti".

În sfârşit, o campanie lipsită de prezenţă fizică şi materiale electorale au avut candidaţii PNG şi UDMR. "Campania am încercat să o derulez din ţară prin intermediul mass-media şi internet. Din păcate, oricât de mult mi-am dorit, nu am reuşit să am un contact direct cu alegătorii din SUA şi Canada", spune Milana Ştefan, candidat PNG-CD în Colegiul 3.

Nici candidatul UDMR, artista Annamaria Dancs, nu a ajuns în SUA în perioada campaniei electorale, participând în schimb la campania partidului său în ţară, dar a "corespondat" cu susţinătorii săi de pe continentul american prin e-mail şi prin clipuri electorale postate pe pagina sa de web. "Candidatura mea este o misiune culturală, care vizează în principiu păstrarea identităţii etnice, păstrarea culturii şi a tradiţiilor a celor aflaţi în afara graniţelor României. Cu ocazia turneelor în diaspora am avut ocazia să discut cu cei plecaţi din România şi astfel să le cunosc problemele lor cotidiene", a declarat ea pentru MEDIAFAX, menţinonând ca va vota, duminică, la Sfântu Gheorge, oraşul său natal.

Prezent în Statele Unite în perioada campaniei a fost însă Bela Karoly, care ocupă primul loc pe lista de candidaţi în Colegiul 2 Senat, care include şi America de Nord, ca reprezentant al UDMR. Alături de anunţuri în presă şi e-mailuri, dintre toţi candidaţii el a avut o modalitate originală de a-şi transmite mesajul electoral, prin mesaje telefonice pre-înregistrate adresate alegătorilor români. "Duminică voi vota în circumscripţia nr. 164 din Houston, Texas, la Biserica Sfânta Maria Magdalena din Houston, Texas. Vreau să reprezint comunitatea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării cu cinste şi cu onestitate. Sunt un om cunoscut în toată lumea, având relaţii cu diferite cercuri politice, economice, pe care sper să le valorific în atingerea scopurilor comune", a declarat Bela Karoly pentru MEDIAFAX.

Aflat la "prima ediţie", votul uninominal este privit cu rezerve de alegătorii din America, aceştia apreciind pe de o parte posibilitatea de a se adresa direct candidaţilor, dar neîncrezători în partide şi în faptul că aceşti candidaţi au apărut doar în perioada campaniei electorale.

"Noi am dori mai degrabă să existe un partid al tuturor românilor din diaspora, care să aibă reprezentanţi în rândurile comunităţii în care trăim noi, care să cunoască direct problemele românilor care trăiesc pretutindeni în lume şi nu ca partidele din Romania să trimită pe cineva să ne ceară să-l votăm cu două săptămâni înainte de alegeri", spune Adriana Hegheli, reprezentant al comunităţii româneşti de la New York şi membru al Partidului Republican american. "Problemele noastre nu sunt complicate, sunt legate de paşapoarte, consulate, emigraţie, pensii, sunt probleme care ţin de relaţia cu autorităţile statului român, dar pentru ca aceste probleme să poată fi simplificate este nevoie de cel puţin o prezenţă permanentă care să asigure contactul direct cu forul Legislativ român, pe lângă relaţia cu autorităţile consulare şi diplomatice", adaugă ea.

Campania pentru voturile din diaspora mai are un aspect inedit: internetul ca principala modalitate a candidaţilor de a se face cunoscuţi, dat fiind teritoriul imens care trebuia acoperit şi imposibilitatea deplasării fizice. Toţi candidaţii au menţionat comunicarea online ca modalitate de contact cu alegătorii, iar website-urile lor au fost folosite ca referinţe în discuţiile online. Rămâne de văzut cât de mult va influenţa prezenţa online participarea la vot, duminică.

(Corespondenţă de la New York, de  Ilie Fugaru, politic@mediafax.ro)