FOCUS: Cel mai tare concert al anului din România?

Cum să compari modestia plină de eleganţă a lui Leonard Cohen, care în septembrie a făcut 10.000 de spectatori să asculte într-o tăcere absolută piesele sale emblematice, cu fashion show-ul marca Roisin Murphy, artista irlandeză cu un ascuţit simţ estetic, ce dă dovadă de curaj, şi cu atenţie pentru detalii? Sau cu recitalul susţinut de britanicii indie rock Kaiser Chiefs, unul dintre vârfurile celei de-a doua ediţii a festivalului B’estfest, care anul acesta a adus la Bucureşti zeci de artişti ale căror show-uri nu ar fi trebuit ratate?

Nu îi poţi aduce la un numitor comun pe cei de la Kronos Quartet, care au primit premiul Grammy pentru muzică de cameră, cu Jean Michel Jarre, pionier al muzicii electronice, un vrăjitor care hipnotizează publicul cu celebra temă "Oxygene". Poţi, în schimb, să apreciezi fiecare dintre concerte, să le judeci după criteriile propriilor gusturi.

Pentru devoratorii de concerte, 2008 a însemnat un an în care s-au cules roadele. Dacă în 2006 ştacheta industriei a fost ridicată odată cu show-ul Depeche Mode, organizat de compania Emagic, 2007 a fost primul an cu un festival de muzică ce a concentrat headlineri de renume (Marilyn Manson, Reamonn, Alice Cooper, Faithless, Wu-Tang Clan, Kasabian, Pink, Hooverphonic, Morcheeba). În 2008, principalul obiectiv pare că a fost menţinerea standardelor impuse, fidelizarea şi educarea publicului.

Ca de obicei, anul a debutat timid, pe 19 ianuarie, cu concertul trupei rock Paradise Lost, care a avut loc într-unul din pavilioanele Romexpo din Capitală. Una dintre cele mai influente formaţii rock britanice, Paradise Lost s-a aflat la cel de-al treilea concert susţinut în Bucureşti. Pe durata spectacolului, la care au asistat mai puţin de o mie de persoane, formaţia Paradise Lost a prezentat atât piese de pe cel mai nou album al său, intitulat "In Requiem", cât şi cântece mai vechi, care se regăsesc în discografia ce se întinde pe durata a 20 de ani.

Următorul concert notabil din Capitală a avut loc aproape o lună mai târziu, când cei de la Havana Lounge - Live from Buena Vista au făcut o oprire la Sala Palatului. De asemenea, şi ei s-au aflat pentru a doua oară în România. În faţa unei săli pline, muzicienii cubanezi au adus publicului ritmuri de son, mambo, cha cha, salsa, rumba, timba, guajira, danzon, abakua sau bolero. De asemenea, concertul a readus-o în faţa publicului şi pe "marea doamnă a muzicii cubaneze", Teresa Garcia Caturla.

Seria concertelor în aer liber din 2008, de la Bucureşti, a fost deschisă de formaţia germană Alphaville, într-un spectacol susţinut la Arenele Romane, în faţa a peste 4.000 de spectatori. Cântăreţii şi-au presărat recitalul atât cu piese mai vechi, esenţiale pentru notorietatea trupei, precum "Sounds Like a Melody", "Big in Japan" sau "Forever Young", însă de mai multe ori, vocea l-a lăsat pe solistul Marian Gold, aducând o notă de penibil show-ului.

Pe 10 mai a fost rândul cântăreţului grec Demis Roussos să ducă un public de circa 4.000 de persoane într-o călătorie în trecut. Concertul său, deşi a adus mult entuziasm în rândul publicului, a stârnit şi nemulţumire din cauza defecţiunilor de sunet şi a unei pauze-surpriză de un sfert de oră.

Ritmul însă s-a schimbat în seara următoare, când la Sala Radio din Capitală, Kronos Quartet, formaţie care a câştigat premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare de muzică de cameră, a prezentat un concert "pentru cunoscători", acoperind o gamă largă de stiluri. Din repertoriu nu au lipsit partiturile contemporane ale unor compozitori precum Ram Narayan sau John Adams, dar nici celebra suită de pe coloana sonoră a filmului "Requiem For a Dream".

Doar câteva zile mai târziu, pe 14 mai, a fost rândul pianistului cubanez Roberto Fonseca să aducă pe scena de la Palatul Copiilor din Bucureşti noul spirit latin şi noul ritm al Cubei, depăşind graniţele stabilite de Buena Vista şi marcând noi registre armonice, inovative şi proaspete.

Însă pe 17 mai, cota de extravaganţă a concertelor la Bucureşti a crescut uimitor, odată cu show-ul pe care celebra cântăreaţă australiană Kylie Minogue l-a pus în scenă pe Stadionul Cotroceni. Ea a fermecat aproximativ 20.000 de persoane, impresionând prin punerea în scenă strălucitoare şi grandioasă, concertul său fiind atent regizat în acte - fiecăruia dintre acestea revenindu-i câte o temă diferită, precum şi câte o nouă ţinută Jean Paul Gaultier. Din concertul său nu au lipsit piese precum "Slow", "Two Hearts", "Kids", "I Should Be So Lucky", "In My Arms", "Love At First Sight", "Wow" şi "I Belive In You".

Au urmat apoi, pe 3 iunie, britanicele de la Sugababes - Keisha, Heidi şi Amelle -, care au prezentat în Capitală un show care, deşi lipsit de spectaculozitate şi strălucire, a fost apreciat de public graţie vocilor celor trei cunoscute interprete.

La două zile după, pe 5 iunie, Sala Polivalentă din Capitală a găzduit prima ediţie a conceptului Beck'Sperience, care a reunit nume cunoscute ale muzicii electro - Goldfrapp, Kraak & Smaak, Stereo MCs, Vive la Fete, Addictive TV şi Şuie Paparude - într-un concert eclectic şi inovator. Aproximativ 4.000 de spectatori au asistat la un maraton de muzică şi imagini. Cu siguranţă, vedeta serii a fost trupa Goldfrapp, care a interpretat atât hituri de pe albumele mai vechi, precum "Ooh la la", sau "Crystalline Green", dar şi piese mai noi - "Eat yourself" şi "Happyness". Aproximativ o oră, publicul a cântat şi a dansat alături de britanicii de la Goldfrapp, care au încântat nu doar prin muzică, ci şi prin proiecţiile derulate pe ecranele de lângă scenă şi prin atmosfera onirică.

Deja mai aglomerată, scena de muzică din Bucureşti l-a găzduit, pe 6 iunie, la Sala Palatului, pe tenorul italian Alessandro Safina. Acesta a prezentat un un spectacol cu arii celebre şi melodii din repertoriul universal, cântând atât "Volare" şi "Nessun Dorma", dar şi celebra melodie "Luna", de pe coloana sonoră a serialului "Clona".

În aceeaşi zi, dar la Arenele Romane, trupa Vama, al cărui frontman este Tudor Chirilă (ex Vama Veche), a susţinut un concert de lansare al primului album.

O lună mai târziu, pe 4, 5 şi 6 iulie, în parcarea complexului Romexpo din Capitală a avut loc cea de-a doua ediţie a festivalului B’estfest, care i-a avut ca headlineri pe Alanis Morissette, Cypress Hill, UNKLE, Apollo 440, Miss Platnum, Kaiser Chiefs, Manic Street Preachers, Nouvelle Vague, Manu Chao, Nelly Furtado, Roisin Murphy şi Sunrise Avenue, printre alţii. Având câte ceva pentru toate gusturile, evenimentul poate fi considerat un succes, peste 50.000 de persoane luând parte la cele trei zile de festival.

De asemenea, evenimentul a mai avut o zi dedicată rockului, pe 11 iulie, la B’estfest Aftershock, când au concertat Judas Priest, Primal Fear şi Ross The Boss.

Pe de altă parte, pe 8 ale lunii, alte legende ale muzicii de gen au concertat în Capitală - Def Leppard şi Whitesnake -, trupele oferind spectatorilor un show-maraton de peste trei ore, punând în scenă rock-ul anilor '80 perfect conservat, fără umbra anilor trecuţi de atunci.

Continuând drumul deschis de aceştia, data de 23 iulie a marcat al doilea concert Metallica în România, după cel de la sfârşitul anilor ’90. Acesta a însemnat încă un show sold-out, în care zeci de mii de oameni au cântat în cor, pe stadionul Cotroceni, piese precum "Nothing Else Matters" sau "One".

Stadionul Cotroceni a găzduit pe 26 iulie încă un concert - cel al rockerului american Lenny Kravitz, la al cărui show au asistat circa 17.000 de oameni. La Bucureşti, artistul american şi-a desfăşurat toată artileria funk, cucerind spectatorii cu pasiunea, carisma şi energia sa, în ciuda faptului că a confundat România cu Ungaria.

Începutul lui august a fost inaugurat de concertul trupa britanice Massive Attack, care pe 2 ale lunii a susţinut un concert pe stadionul "Iolanda Balaş Soter" din Bucureşti, în faţa unui public care a vibrat intens la ritmurile trip-hop ale formaţiei. Muzica Massive Attack, un amestec atrăgător de sound, când grandios, când melancolic, mixat cu ritmuri perfect trasate, a cucerit publicul de la primele acorduri.

Însă în luna august, vedetele scenelor din România au fost veteranii britanici ai muzicii rock Iron Maiden, care pe data de 4 au adunat pe Cotroceni circa 22.000 de spectatori cărora le-au predat o lecţie de heavy metal clasic, tratându-şi publicul cu un show complet ce a uimit prin energie şi valoare.

Pentru o scurtă perioadă, între 14 şi 16 august, concertele s-au mutat la mare, în Vama Veche, unde s-a desfăşurat festivalul Stufstock. Cu o abordare diferită faţă de cea din anii trecuţi, organizatorii au dorit să aducă mai multe trupe tinere, pierzând însă din publicul obişnuit ediţii de-a rândul cu acelaşi line-up. În 2008, la Stufstock au concertat dEus, Air Traffic, Konqistador, Gradwohl, Kora Jazz Trio, Kultur Shock, Nguyên Lê, Farfarello, Harry Tavitian, The Amsterdams, Persona, The Pixels, The Others şi Byron.

Odată cu toamna, mai exact pe 3 septembrie, la Sala Polivalentă din Bucureşti a concertat columbianul Juanes. Show-ul său a durat aproximativ o oră şi jumătate şi a fost susţinut în faţa unui public de circa 3.000 de spectatori, din repertoriu nelipsind piese ca "A Dios Le Pido".

Trei zile mai târziu, pe 6 septembrie, a fost momentul pentru ca încă o trupă latino să ia cu asalat Sala Polivalentă. Formaţia mexicană RBD a concertat în faţa a circa 8.000 de spectatori entuziaşti, majoritatea fete aflate la vârsta adolescenţei.

Însă pe 11 ale lunii, a fost rândul lui Al di Meola să demonstreze că muzica de influenţă latină poate să însemne şi altceva - unul dintre cei mai titraţi chitarişti din lume, specializat în latin jazz, a susţinut, la Sala Palatului din Bucureşti un concert în faţa unui public de circa 3.000 de spectatori.

Pentru o totală schimbare de ritm, Arenele Romane l-au găzduit, pe 19 septembrie, pe rapperul american Snoop Dogg, cel mai cunoscut MC de pe scena hip-hop a Coastei de Vest (West Coast). El a concertat în faţa unui public de circa 4.700 de persoane.

Ziua următoare (20 septembrie), i-a aparţinut lui Bryan Adams, care a susţinut un concert în Parcul Izvor din Capitală. Însă, în ciuda eforturilor artistului şi a celor circa 20.000 de spectatori veniţi să-l vadă, concertul a fost "sabotat" de organizatorii nepricepuţi, care nu au pus la punct instalaţia de sonorizare. Astfel, întregul recital s-a auzit slab şi inegal. Însă, lăsând la o parte problemele tehnice şi de organizare ale evenimentului, concertul lui Adams a fost unul închegat, de un nivel ce nu depăşeşte mediocrul, dar de care publicul s-a bucurat cât a putut. Nu puţini au fost cei care au cântat alături de artist piese precum "Back To You", "Summer of '69" sau "Cloud Number Nine". De altfel, o tânără din public chiar a urcat pe scenă pentru a interpreta alături de Brian Adams piesa "Baby When You're Gone", care în versiunea originală este un duet realizat alături de Melanie C (Spice Girls).

21 septembrie a fost, în schimb, un adevărat regal pentru cei care au ales să petreacă o seară alături de Leonard Cohen. El a demonstrat că nu are fani, ci adoratori. Cohen a fost primit cu ovaţii încă de când a păşit pe scenă. Un trubadur al angoaselor, cu o voce parcă scăldată în licori tari şi hârşâită în fumul a mii de ţigări, Cohen a fermecat publicul din Capitală. Impozant şi în acelaşi timp umil, el a dominat scena. A vindecat suflete cu vocea lui, a chinuit inimi cu versurile sfredelitoare. Nu au lipsit din concert piese ca "Dance Me To The End Of Love", "The Future", "Ain't No Cure For Love", "In My Secret Life", "Suzanne", "The Gypsy's Wife", "I'm Your Man" şi "Take This Waltz".

A urmat concertul cântăreţei italiene Gianna Nannini (22 septembrie) şi recitalul tenorului Jose Carreras (4 octombrie).

Apoi, pe 15 octombrie, Thievery Corporation, un duo cu ritmuri hipnotice, dublat de 12 instrumentişti şi vocalişti, au concertat la Sala Palatului din Bucureşti, în faţa a circa 4.500 de spectatori într-un show care a cuprins elemente de dub, acid jazz, muzică indiană, braziliană şi reggae, toate închegate într-o viziune lounge.

Zilele de 23, 24, 25, 26 au fost rezervate jazzului, mai exact festivalului Masters of Jazz, desfăşurat tot la Sala Palatului. Line up-ul i-a cuprins pe Al Jarreau, Monty Alexander Trio, Count Basie Orchestra, Erik Truffaz Quintet, Dianne Reeves, Five Peace Band - Chick Corea, John McLaughlin, Christian McBride, Vinnie Collaiuta şi Kenny Garrett.

Din seria artiştilor care în anii ’90 făceau valuri în muzica internaţională, suedezii de la Ace of Base au susţinut un concert pe 8 noiembrie (Sala Palatului), repunând în scenă refrene celebre, ca "Happy Nation", "Beautiful Life", "All That She Wants", "Don't Turn Around", "Cruel Summer", "Lucky Love" şi "The Sign".

Pe 10 noiembrie a fost rândul lui Jean Michel Jarre să aducă spectacolul la Sala Polivalentă din Capitală. Chiar dacă nu a avut parte de grandoarea pentru care Jarre e faimos în întreaga lume, el a lăsat în urmă un public în ale căror urechi răsună încă celebră temă a albumului "Oxygene".

În weekendul 22-23 noiembrie, trupele Nouvelle Vague şi Koop au luat în stăpânire Sala Palatului, cu ritmuri de bossa nova şi french pop, respectiv trip-hop, acid jazz şi downtempo.

În continuare, în seara de 24 noiembrie, formaţia De Phazz a încântat cei peste 1.500 de spectatori adunaţi la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti cu ritmuri de jazz şi mambo ale unor hituri precum "The Mambo Craze" şi "Jeunesse Doree".

În aceeaşi seară, la Sala Palatului din Bucureşti, celebrul violonist Nigel Kennedy a demonstrat că muzica este starea de fapt a tuturor lucrurilor, sunetele sale părând că sunt eliberate de orice rigoare a portativului, artistul improvizând mereu, într-un revigorant spirit ludic.

Tricky a fost următorul care a încântat urechile a peste 4.5000 de spectatori, pe 26 noiembrie, tot la Sala Palatului.

În ziua următoare (27 noiembrie), trupa de electro-tango Gotan Project a fost cea care a luat frâiele, revenind pentru un nou concert la Bucureşti, după cel susţinut în 2006.

Lista marilor nume din muzica internaţională care au trecut pe la noi anul acesta s-a încheiat pe 10 decembrie, culmea, cu un regizor - Emir Kusturica şi The No Smoking Orchestra. Kusturica a purtat publicul în lumea filmelor regizorului sârb, pe acordurile unor melodii precum "Unza Unza Time" şi "Bubamara", în cadrul unui show la Sala Palatului, care a ilustrat ridicolul balcanic.

(Cristina Mazilu, cristina.mazilu@mediafax.ro)