FOCUS: Concedierile şi întoarcerea emigranţilor, surse de creştere a şomajului

Riscurile privind creşterea numărului de şomeri în perioada următoare vin dinspre populaţia internă ocupată şi dinspre emigranţii care se vor întoarce, iar munca la negru ar deveni atractivă şi, totodată, un alt pericol pentru România, susţin experţi guvernamentali.

Mai mult, specialiştii avertizează asupra pericolului pentru marile corporaţii, în contextul actual, întrucât în acest caz este un dublu efect: pe de o parte este o creştere a costurilor materiilor prime, iar în această zonă sunt vehiculate cu sume mari de bani, şi, pe de altă parte, scăderea cererii pieţei. Din disponibilizările care se vor face în forţa internă ocupată, va rezulta şomaj, deci persoane care pe termen limitat vor fi susţinute prin indemnizaţii şi ajutoare sociale de stat.

O altă problemă o reprezintă cei care au plecat din ţară şi care revin ca urmare a pierderii locurilor de muncă în ţările în care au migrat. Aceştia vor genera în plus "o sumă de probleme sociale".

"Sunt probleme care ţin de ocupare, de familie în general, de educaţie, pentru că se întorc cu copii care au început şcoala în străinătate. Unii vin cu probleme de locuire pentru că şi-au dat casele, le-au lichidat şi nu mai au unde să stea. Vin cu probleme de sănătate, de acces la sănătate. Cu alte cuvinte, dacă le adunăm, rezultă de fapt o sumă de probleme care îmi spun că pot să ajung într-o zonă de excluziune socială. Niciunul nu vine cu bani grămadă să se apuce de investit şi să devină oameni de afaceri", explică un expert guvernamental.

Potrivit acestuia, înainte de declanşarea crizei, doar patru la sută dintre românii care munceau în străinătate se întorceau acasă pentru a investi într-o afacere.

Sursa citată a precizat totodată că, în ultimii trei-patru ani, piaţa muncii din România a trecut prin mai multe faze, fiind excedentară, devenind apoi deficitară iar acum se află într-o situaţie de criză care ridică foarte multe semne de întrebare.

"În ceea ce priveşte dimensiunea fenomenului, până acum ştim că sunt cinci zone în care s-au făcut disponibilizări sau s-a redus activitatea: în domeniul industriei de automobile, armament, mai ştim că şi industria uşoară are o problemă, că în construcţii, din cauza reducerii capacităţii de creditare, deja sunt probleme, şi în siderurgie. Acestea sunt reperele mai concrete până acum şi, din păcate, nu ştim dimensiunile. Cunoaştem doar zonele care deja sunt afectate", a declarat o altă sursă.

În opinia acesteia, în cel mai scurt timp ar trebui făcută o evaluare a posibilelor disponibilizări, cel puţin pe aceste zone în care deja există probleme, precum şi o evaluare a contractelor din punct de vedere al termenelor.

"La ora actuală firmele noastre lucrează pe contracte, iar legea contractelor obligă părţile. Drept urmare, până la epuizarea contractelor lucrurile sunt în regulă, pentru că avem producţie. Dar aici trebuie avut un scadenţar, cel puţin atât cât poate şti Ministerul Economiei şi Finanţelor pe zona statului, şi în rest trebuie să vedem cum aflăm în ce perioadă de timp ne expiră contractele. Aceasta ar fi o sursă de informare foarte bună pentru că, dacă ştim contractele, ştim cam în ce perioadă ar putea să apară probleme. Comisia Naţională de Prognoză cred că este cea mai în măsură să facă astfel de estimări şi să dea o soluţie bună", a mai spus expertul.

În opinia sa, pentru problemele care ar putea să apară în zona populaţiei ocupate, ar trebui luate atât măsuri pasive, dar şi active.

"Pentru măsurile pasive, respectiv indemnizarea, legea este pregătită şi nu trebuie să facem nimic, dar nu putem să ne oprim aici. Trebuie să mergem mai departe şi să vedem ce măsuri active vom lua, pentru că pe termen lung nu poţi să rezolvi altfel problema. Ce înseamnă măsuri active? Măsuri active înseamnă în primul rând dezvoltare de capacităţi de ocupare", a precizat sursa guvernamentală.

În ceea ce priveşte prevenirea fenomenului de excluziune, ar trebui gândită "o sumă de măsuri" care ar trebui elaborate, în principal, de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).

"Pe probleme de familie, educaţie, locuire, acces la sănătate ar trebui făcut urgent un protocol de cooperare între ministerele implicate, cu ambasadele şi consulate din ţările respective şi să evaluăm situaţia ca apoi să ne pregătim. Ştim bazinele din care au plecat cei mai mulţi români şi e evident că tot acolo se vor întoarce. Acolo primăriile ştiu exact câţi au plecat şi trebuie să vadă dacă au unde trimite copii la şcoală, dacă au sau nu locuinţe. Primarii sunt stabili, nu sunt antrenaţi în alegeri şi ar putea să se ocupe de treaba asta. La fel reţeaua MECT sau a MMFES. Prin urmare e nevoie de un plan de acţiune şi de o reconfigurare continuă, în funcţie de cum evoluează lucrurile, pentru că e posibil să se întâmple orice", consideră expertul.

Potrivit acestuia, în condiţii de criză, munca la negru devine din ce în ce mai atractivă, acesta fiind un alt pericol real pentru România.

Datele înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), arată că rata şomajului, la sfârşitul lunii septembrie, a fost de 3,9 la sută, fiind înregistraţi peste 350.000 de şomeri. Cele mai mari rate ale şomajului, de peste 11 la sută, au fost înregistrate în anii 1999 şi 2000, când numărul persoanelor active neocupate depăşea un milion. Sursa citată consideră că este puţin probabil ca în perioada de criză să fie atins din nou pragul maxim al ratei şomajului înregistrat în România.

"Personal nu cred că riscăm să ajungem în situaţia înregistrată în 1999 sau 2000 în ce priveşte dimensiunea şomajului, pentru că deficitul european al forţei de muncă, înainte de criză, a fost undeva la patru - cinci milioane, oamenii aceştia fiind necesari pentru producţie acolo unde existau comezi. Evident că dacă a venit criza se reduc toate, dar nu la proporţiile astea. Cinci milioane e o ţară şi nu cred că se va ajunge în faza asta. În afară de asta, fiecare ţară începe să-şi protejeze şi economia, şi populaţia, şi resursele şi tot", a explicat sursa citată.

Expertul a mai declarat că, din informaţiile primite de la reprezentanţii IMM-urilor, anul acesta au falimentat, în acelaşi interval de timp - nouă luni -, un număr dublu de firme decât în 2007.

"Nu este o informaţie verificată, dar aşa susţin IMM-urile. Au probleme cu creditele pentru că, din cauza dobânzilor extrem de mari nu ştiu cât mai rezistă. Nu cred însă că aici e marele perico,l pentru că o firmă cu cinci, şase, opt oameni nu lucrează cu credite mari. Pericolul mare e la marile corporaţii pentru că aici este un dublu efect: pe de o parte este o creştere a materiilor prime şi aici se lucrează cu sume imense, şi pe de altă parte e scăderea pieţei", a arătat specialistul.

Marţi, la Cluj, deja s-a anunţat că un număr de 193 de angajaţi ai combinatului metalurgic Mechel Câmpia Turzii (fosta fabrică Industria Sârmei Câmpia Turzii - n.r.), vor fi trecuţi în şomaj tehnic, din cauza scăderii comenzilor. Mechel Câmpia Turzii are 2.600 de angajaţi.

În urmă cu o zi, notificările primite de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi relevau că peste 300 de angajaţi ai unor societăţi gălăţene care au contracte cu ArcelorMittal Galaţi au fost disponibilizaţi în ultimele zile sau urmează să-şi piardă locul de muncă în perioada următoare.

Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, Carmen Tofan, a anunţat, luni, că în ultima perioadă a crescut numărul persoanelor disponibilizate în judeţ, iar majoritatea problemelor apar la societăţile aflate în relaţii comerciale cu ArcelorMittal Galaţi şi care îşi restrâng activităţile.

ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, prezent şi pe piaţa din România, reexaminează priorităţile programului de dezvoltare din cauza turbulenţelor economice, informa Reuters.

Numărul şomerilor din România ar putea să nu mai scadă în perioada următoare, iar rata anuală a şomajului în 2009 va depinde şi de evoluţia crizei economice globale, care poate determina numeroşi muncitori români disponibilizaţi în străinătate să revină în ţară, a declarat, luni, premierul Tăriceanu.

"Este posibil ca şomajul să nu mai scadă în continuare, însă rata şomajului în 2009 va depinde şi de un alt factor foarte greu de evaluat. Comisia de Prognoză nu poate să facă o astfel de evaluare legată de numărul de români care s-ar putea întoarce din străinătate, din ţările grav afectate, cum este Spania, de exemplu", a spus Călin Popescu Tăriceanu.

El a arătat că este necesar ca în bugetul de asigurări de şomaj să fie asigurate veniturile pentru plata indemnizaţiei de şomaj.

Proiectul de buget pentru anul viitor indică, în forma aprobată săptămâna trecută de Guvern, o scădere a ratei şomajului la 3,9%, faţă de 4% în 2008.

În prognoza aferentă proiectului de buget se arată că, în anul 2009, numărul mediu de salariaţi va continua tendinţa de creştere înregistrată în anii precedenţi, cu 145.000 persoane (2,9%) faţă de anul 2008, iar rata şomajului va fi de 3,9%.

Pentru sfârşitul acestui an se estimează că numărul şomerilor înregistraţi va ajunge la 355.000 persoane, cu o rată a şomajului de 4%.

Tăriceanu a declarat, luni, că semne ale unor dificultăţi economice au început să apară şi în România, prin concedierea a 4.000 de persoane în industria din zona Transilvaniei şi reducerea producţiei la unele companii, precum întreprinderea de autovehicule Piteşti.

Dacia a anunţat, luni, că va întrerupe producţia în zilele de 20 şi 21 noiembrie, ca urmare a necesităţii de adaptare a programului de fabricaţie la evoluţia pieţei auto, măsură la care constructorul auto a mai apelat pentru alte patru zile, respectiv 30-31 octombrie şi 13-14 noiembrie.

Informaţiile recente privind disponibilizările din companii nu fac decât să întărească temerile experţilor din domeniul ocupării forţei de muncă, iar campania electorală ar putea întârzia măsurile necesare pentru a preîntâmpina majorarea ratei şomajului, orice măsură putând fi intepretată drept populistă.

Pe lângă acestea, ameninţările cu grevă în sectoarele importante nu fac decât să distragă atenţia de la lucruri care ar putea deveni cu adevărat grave în următoarele luni.

(Departamentul Eveniment; eveniment@mediafax.ro)