FOCUS: Deschiderea Festivalului de Film European, salvată de umorul cuplului Mungiu-Mihăileanu

Problemele de sunet au fost prezente încă de la început. Primele cuvinte ale prezentatorului, jurnalistul Cătălin Ştefănescu, nu au putut fi auzite, deoarece microfonul acestuia era închis.

"În absenţa rezultatelor echipei de gimnastică şi în lipsa calificărilor la campionatele europene sau mondiale de fotbal, pasiunile românilor s-au plasat pe umerii regizorilor de film. A fost o plasare bună. Acum, când spunem film european, simţim că facem şi noi parte din această categorie", a declarat acesta.

"Anul acesta, am adoptat multiculturalitatea ca temă a festivalului, într-o ţară în care am cunoscut valorile cotonogelii contraculturale, înainte de '89, şi conflictele interculturale, după '90. Astfel putem preţui valorile dialogului intercultural mai mult", a declarat preşedintele Institutului Cultural Român (ICR) Horia-Roman Patapievici. Patapievici i-a mulţumit reprezentantului Comisiei Europene în România, Georgio Ficcareli, "a cărui inimă bate cu eficacitate pentru desfăşurarea festivalului".

Atmosfera ceremonioasă a fost stricată după puţin timp, când spectatorii, care aproape că au umplut Sala Palatului, au izbucnit în hohote de râs, deoarece discursul şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu, a fost întrerupt de un microfon care nu a mai funcţionat. După câteva minute, în care Idu a încercat să se facă auzit fără microfon, Cătălin Şteănescu i-a dat acestuia microfonul lui, care a funcţionat doar pentru câteva minute. "Vorbiţi tare şi vă auzim!", a strigat cineva din public, pentru ca Nicolae Idu să răspundă, în glumă: "Cred că există nişte forţe care se opun discursului european, dar eu o să încerc să le fac faţă". "Acesta a fost visul lui Robert Schumann...", a încercat să îşi continue discursul Idu, în cele câteva secunde în care microfonul a mers. "Cred că v-am oferit un spectacol înainte de a începe filmul... putem pretinde drepturi de autor", a mai adăugat acesta.

"La ce lucruri SF se întâmplă aici, ar trebui ca următorul invitat să fie (Alexandru, n.r.) Mironov", a spus Ştefănescu. "Dar următorul invitat este Radu Mihăileanu". Radu Mihăileanu s-a îndreptat temător spre microfon şi s-a prefăcut că vorbeşte, spre deliciul publicului, după care a dansat şi a făcut pantomimă pentru câteva minute. "Suntem în plin dialog intercultural... sper ca filmul care urmează să fie şi cu imagine şi cu sunet", a spus cineastul, referindu-se la proiecţia care urma ceremoniei de deschidere. "Dialog intercultural pare cam pompos, dar dialog intercultural înseamnă ce spuneam în copilăria noastră: 'dă-mi şi mie pasa să mă joc şi eu'. Dar a da pasa nu înseamnă că ne jucăm toţi în acelaşi fel. Europa are o mare bogăţie, diversitatea, dar diversitate înseamnă că fiecare poate să îşi păstreze identitatea". Microfonul lui Mihăileanu a încetat, brusc, după aceste cuvinte, să mai funcţioneze, motiv pentru care cineastul a executat un număr de pantomimă şi a plecat zâmbind de pe scenă.

A urmat pe scenă Cristian Mungiu, care a preluat pantomima antevorbitorului său, deoarece nu avea microfon. Mungiu a încercat să vorbească fără microfon. Regizorul Mihăileanu a fugit de la locul său pe culoarul dintre rânduri, şi i-a strigat lui Mungiu: "Spune, că eu ţip de la jumătatea sălii!". "De obicei, discursurile sunt plicticoase. Nu a fost cazul şi în seara aceasta", a spus Mungiu. "De obicei, discursurile sunt plicticoase..." a repetat Mihăileanu.

"Oamenii trebuie să meargă la filme nu doar în seara aceasta, când s-a intrat cu invitaţie, ci în fiecare seară. Şi oricând ne vedem, vă aştept să discutăm în cel mai informal mod cu putinţă", a spus Cristian Mungiu când a primit, într-un final, un microfon funcţional.

Mungiu a fost reţinut pe scenă de către Cătălin Ştefănescu, iar ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, i-a acordat cineastului Ordinul de Cavaler al Artelor şi Literelor.

"Franţa onorează talentul marilor creatori, astfel încât sunt încântat să îi acord lui Cristian Mungiu Ordinul de Cavaler al Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez", a declarat, pe scena Sălii Palatului, ambasadorul francez Henri Paul. "Această decoraţie vine ca o distincţie pentru un cineast strălucit, care, cu puterea şi umanitatea filmului «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», a impresionat publicul şi criticii din toată lumea". Ambasadorul Franţei a remarcat implicarea lui Cristian Mungiu "atât în proiecte internaţionale, precum Quinzaine des Realisateurs, cât şi interesul acestuia pentru dezvoltarea cinematografului românesc". "Cu caravana «4,3,2», Mungiu a cutreierat toată România", a declarat Henri Paul, care l-a descris pe regizor ca pe un "apărător al cinematografiei româneşti".

"Cu dumneavoastră şi Cristi Puiu, cinematografia este mai mult decât o industrie, este o artă", a remarcat ambasadorul francez.

La rândul său, Cristian Mungiu a spus, pe scenă, la primirea decoraţiei, că mulţumeşte Franţei pentru distincţie şi că vrea să sublinieze rolul pe care această ţară l-a avut în dezvoltarea biografiei lui şi a filmului românesc.

După discursurile de deschidere a fost proiectat filmul "La Graine et le Mulet/ Cuşcuş cu chefal", în regia lui Abdellatif Kechiche, laureatul ediţiei 2008 a premiilor César, unde a fost desemnat cel mai bun film. Dar nici proiecţia acestui film nu a fost lipsită de probleme de sunet. Timp de aproape 20 de minute, filmul a rămas fără sunet, iar majoritatea spectatorilor au părăsit sala.

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene şi al ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene şi are loc la Bucureşti, între 8 şi 18 mai (la Sala Palatului, Cinema Studio şi Muzeul Ţăranului Român), Timişoara, între 21-23 mai (Cinema City), Craiova, 23-25 mai (Cinema Patria şi Cinema Modern) şi Iaşi, 28-30 mai (Cinema City).

Festivalul îl are ca invitat pe regizorul Radu Mihăileanu, care deţine în acest an statutul de ambasador oficial al Anului Dialogului Intercultural. La Festival vor participa însă şi regizorii Martin Repka şi Csaba Bollok. Repka va fi prezent pe 11 mai, la proiecţia filmului "Întoarcerea berzelor", la Cinema Studio din Bucureşti, în timp ce Csaba Bollok, regizorul şi scenaristul peliculei "Călătoria Iskăi", va fi prezent la Muzeul Ţăranului Român, pe 15 mai.

Festivalul Filmului European cuprinde şi o serie de evenimente speciale, printre care avanpremiera documentarului "Podul de flori", în regia lui Thomas Ciulei (9 mai, Cinema Studio). "Podul de flori" este ilustrarea unui fenomen social de amploare - migrţia economică masivă - care afectează profund structura familiei. De trei ani, Costică Arhir îşi creşte singur cei trei copii, de când soţia lui a plecat la muncă în Italia. Telefoanele şi pachetele trimise familiei nu reuşesc să suplinească absenţa. Situaţia familiei Arhir este departe de a fi singulară - în Republica Moldova, jumătate din forţa de muncă este plecată în străinătate.

Totodată, între 10 şi 16 mai, la Clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Român se va organiza manifestarea "La taifas cu... aromânii, germanii, francezii, turcii, maghiarii, italienii". Fiecare seară de întâlniri cu minorităţile va prilejui discuţii, vizionare de filme în sala Horia Bernea şi în curtea interioară a muzeului, degustări de produse tradiţionale specifice. Programul face parte din Proiectul românesc PUZZLE, dezvoltat în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural.

Festivalul se va închide în Capitală, pe 18 mai, la Muzeul Ţăranului Român, unde va fi proiectat filmul "Auf der anderen Seite/ De partea cealaltă", în regia lui Fatih Akin. Filmul a obţinut premiul pentru cel mai bun scenariu, la Festivalul de la Cannes, 2007.

Totodată, ediţia din acest an a Festivalului Filmului European reuneşte, sub tema dialogului intercultural, filme din 25 de ţări: Austria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.

Astfel, vor fi proiectate filme precum: "Totul pe gratis/ All for Free" de Antonio Nuic, "Îngeri orbiţi/ Blinde engle" de Jon Bang Carlsen, "Fratele meu se însoară/ Mon frère se marie" de Jean-Stéphane Bron, "Andaluzia/ Andalucia" de Alain Gomis, "Odată/ Once" de John Carney, "Ţine distanţa/ La giusta distanza" de Carlo Mazzacurati, "Adâncuri/ Diep" de Simone van Dusseldorp etc.

Printre cele 40 de titluri prezente în eveniment se remarcă şi o selecţie în premieră de filme documentare, precum: "Lisboetas/ Locuitorii Lisabonei" de Sérgio Tréfaut şi "Fados/ Fadourile" de Carlos Saura.

În plus, festivalul continuă tradiţia colaborării cu un tânăr regizor român care va juca rolul de ambasador onorific al filmului european. Astfel, după Cristi Puiu în 2006 şi Corneliu Porumboiu în 2007, Cristian Mungiu, regizorul filmului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", a acceptat acest rol în 2008, realizând clipul de prezentare a festivalului.

Tot în cadrul festivalului se regăseşte şi proiectul "Obiecte pierdute/ Lost and found", în cadrul căruia vor fi proiectate, pe 9 mai, la Timişoara, scurtmetrajele a şase regizori din Europa de Est: Nadejda Koseva - "Ritualul/ The Ritual", Cristian Mungiu - "Curcanii nu zboară/ Turkey girl", Jasmila Žbanic - "Aniversare/ Birthday", Kornél Mundruczó - "Tăcere de scurtă durată/ Short lasting silence", Stefan Arsenijevic - "Fabuloasa Vera/ Fabulouse Vera" şi Mait Laas - "Gene+Ratio".

Ediţia de anul trecut a Festivalului Filmului European l-a avut ca invitat de onoare pe regizorul ceh Jiri Menzel.

(Material realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro)