FOCUS: Dosarele celor opt pentru care Băsescu a cerut începerea urmăririi penale

Singurul dintre cei opt care mai este în funcţie este actualul ministru al Muncii, Paul Păcuraru. El se află în atenţia DNA pentru că ar fi intervenit la companii de stat pentru ca acestea să acorde contracte de formare profesională firmei deţinute de fiul său.

Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut, în septembrie, Preşedinţiei aviz pentru începerea urmăririi penale a ministrului Muncii, Paul Păcuraru, într-un dosar în care acesta era acuzat de luare de mită. Potrivit unui cotidian central, ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a fost înregistrat când l-a rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, să intervină la directorii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi ai complexurilor Turceni şi Rovinari pentru ca societatea fiului său, Intratest, să obţină contracte.

În 18 septembrie, tot Daniel Morar a cerut acordul Comisiei speciale de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale a lui Tudor Chiuariu, şi a fostului ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy. Potrivit unui comunicat al DNA, Szolt Nagy, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004 - iunie 2007, şi Tudor Chiuariu, ministrul Justiţiei, sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracţiune conexă celor de corupţie.

În 10 septembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că s-a sesizat în urma unei ştiri de televiziune cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, precum şi cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi în diferite firme.

DNA vorbea despre dosarul penal 218/P/2006, înregistrat în luna septembrie 2006, adică un an mai devreme, spunând că se efectuează acte premergătoare cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, precum şi cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi, în diferite societăţi comerciale, şi cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public şi privat al statului, ca urmare a acestor activităţi.

În acest dosar, în cursul lunii aprilie 2007, ca urmare a unei ştiri apărute la 25 aprilie 2007 pe postul de televiziune "The Money Channel" legată de asocierea Poştei Române cu două societăţi comerciale pe acţiuni, procurorii au extins verificările cu privire la modul în care, imobilul situat în Bucureşti, Calea Victoriei 133-135, definit ca fiind proprietate publică a statului, conform HG 550/1996 şi HG 1.034/2001, a fost constituit de către Compania Naţională Poşta Română ca aport la capitalul social al unei firme private SC Imopost Developments SA.

Cercetările presupun, între altele şi verificarea împrejurărilor emiterii HG 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Justiţiei, precum şi a documentaţiei şi avizelor necesare, preciza DNA.

În apărarea sa, ministrul Chiuariu a comunicat atunci, prin Biroul de Presă al MJ, că la avizarea HG 377/2007 privind terenul din calea Victoriei 133-135 din Capitală s-a avut în vedere certificatul de atestare a dreptului de proprietate al Companiei Poşta Română, iar decizia Executivului nu scoate terenul în cauză din proprietatea statului.

Tot procurorii anticorupţie au în lucru şi dosarele pentru care fostul premier Năstase şi fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea au ajuns "la mâna" preşedintelui. Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut Preşedinţiei, la mijlocul lunii septembrie 2007, avizul pentru declanşarea urmăririi penale împotriva lui Miron Mitrea "pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două în legătură directă cu infracţiuni de corupţie, instrumentate în dosarul numărul 49/P/2006".

Dosarul, al treilea constituit pe numele lui Adrian Năstase de către procurorii anticorupţie, potrivit unor surse judiciare, este o disjungere a unor fapte dintr-un alt dosar pentru care fostul premier a fost deferit justiţiei.

Într-un comunicat al DNA din 13 noiembrie 2006, prin care era anunţată trimiterea în judecată a lui Adrian Năstase, procurorii informau că fostul premier este cercetat într-un alt dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, cercetările vizând dobândirea proprietăţii asupra întregului imobil situat în Bucureşti, strada Muzeul Zambaccian 16, din sectorul 1 al Capitalei, imobilul fiind evaluat la peste 1.500.000 de euro, cu toate dotările aferente, inclusiv sistemul de supraveghere.

Daniel Morar a solicitat, în 13 septembrie, preşedintelui Traian Băsescu să-şi dea avizul, pentru a se putea declanşa urmărirea penală a lui Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, în legătură cu acelaşi dosar în care este cercetat şi fostul premier Adrian Năstase.

"În conformitate cu prevederile art. 12, art. 16 alin. 2 şi art. 19 din Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială, republicată, şi având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 665 din 5 iulie 2007, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-a sesizat pe Preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Miron Tudor Mitrea (ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada decembrie 2000 - iunie 2003, respectiv al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în perioada iunie 2003 - decembrie 2004) pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două în legătură directă cu infracţiuni de corupţie, instrumentate în dosarul numărul 49/P/2006", a informat Biroul de presă al DNA.

Tot în septembrie şi tot conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut Comisiei speciale care atunci funcţiona pe lângă Palatul Cotroceni aviz pentru declanşarea urmăririi penale împotriva lui Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, cercetat alături de finanţatorul echipei Steaua, Gigi Becali, în legătură cu schimbul a două terenuri.

"În conformitate cu prevederile articolului 12 din Legea 115 pe 1999 privind răspunderea ministerială şi având în vedere decizia Curţii Constituţionale, procurorul şef al DNA a sesizat preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Victor Babiuc, ministru al Apărării Naţionale în perioada decembrie 1996 - februarie 1998, aprilie 1998 - martie 2000, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în dosarul numărul 194/P/2007", potrivit Biroului de presă al DNA.

În acest caz, în mai 2006, colonelul magistrat Silvestru Boeru, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis scoaterea de sub urmărire penală a lui Gigi Becali. Soluţia a fost însă infirmată de şeful interimar al Secţiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea.

Voinea a decis redeschiderea dosarului şi trimiterea acestuia la DNA, pe motiv că valoarea prejudiciului produs este mai mare de un milion de euro. Victor Babiuc a făcut plângere împotriva acestei soluţii, dar plângerea sa a fost respinsă de fostul procuror general adjunct Gabriela Ghiţă.

Astfel, dosarul a ajuns la Secţia militară a DNA, iar în iulie anul acesta, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale referitoare la necompetenţa procurorilor militari de a ancheta civili, cazul a fost preluat de către Secţia I a DNA de combatere a infracţiunilor de corupţie.

Potrivit documentelor din dosar, în 2 iunie 1999, Gigi Becali şi reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au semnat un proces-verbal prin care schimbau două suprafeţe de teren. Becali ar fi primit de la MApN un teren de 20,9 hectare în zona Băneasa-Pipera, în schimbul unuia de 21,5 hectare în satul Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov.

Deşi relativ egale ca suprafaţă, cele două terenuri ar avea valori disproporţionate, date de preţul de piaţă, se susţine în raportul oficial al MApN. În timp ce, la Băneasa, metrul pătrat de pământ se vindea cu 20-25 de dolari, la Ştefăneşti preţul era de şase-şapte dolari. Diferenţa de preţ ar fi de aproximativ 3,3 milioane de dolari în favoarea lui Becali, care ar fi primit un teren în valoare de 4,7 milioane de dolari cedând unul de numai 1,4 milioane de dolari.

Din partea MApN, actul de schimb a fost semnat de locotenent-colonelul Aurel Iorga şi de căpitan-comandorul Petre Cristea, şeful UM 01877, care administra cele 20,9 hectare. Semnatarii au susţinut că schimbul între Armată şi Becali s-ar fi făcut la ordinul ministrului de atunci Victor Babiuc (în prezent preşedintele Camerei de Comerţ).

Potrivit raportului Corpului de Control al MApN, terenul a putut fi schimbat doar după ce a fost transferat din domeniul statului în domeniul privat, ceea ce constituie în sine o ilegalitate.

În ceea ce-l priveşte pe Codruţ Şereş, fostul ministru al Economiei şi Comerţului din partea Partidului Conservator, Parchetul instanţei supreme a început urmărirea penală în decembrie 2006, însă modificările legislative din 2007 i-au determinat pe procurori să sesizeze din nou Preşedinţia în acest caz.

Avizul în cazul Şereş a fost cerut, iniţial, în contextul dosarului în care procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale faţă de Stamen Stancev - consultant internaţional, Mihai Dorinel Mucea - adjunctul şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi Mihai Radu Donciu - consilier al Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului.

Şereş a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

În 21 decembrie 2006, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa că fostul ministru era învinuit de sprijinirea unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi de trădare prin transmitere de secrete.

În acest caz, procurorii Parchetului instanţei supreme au dispus, în 3 aprilie, începerea urmăririi penale faţă de Codruţ Sereş şi faţă de alte opt persoane. Fostul ministru este acuzat de favorizarea infractorului şi sprijinire a unei activităţi infracţionale.

Codruţ Şereş este acuzat de procurori că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, că nu ar fi sesizat autorităţile referitor la aceste fapte şi că nu ar fi luat măsurile impuse de funcţia de ministru al Economiei.

Prin aceste activităţi, Şereş ar fi periclitat Sistemul Energetic Naţional şi, în consecinţă, ar fi subminat economia naţională, susţin procurorii.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a solicitat, în luna octombrie, avizul pentru declanşarea urmăririi penale a ministrului Agriculturii Traian Remeş, suspectat de trafic de influenţă.

"În temeiul prevederilor art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12, art. 16 alin. 1 şi 2 şi art. 19 din Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială, republicată şi modificată, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a sesizat pe Preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de Remeş Decebal Traian, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 din Codul penal, în dosarul nr. 157/P/2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie remis atunci agenţiei MEDIAFAX.

În cazul celor opt, preşedintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale, solicitându-i ministrului interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu să înceapă demersurile în acest sens. Solicitarea a fost făcută la doar o zi după ce şeful statului a semnat decretul privind interimatul lui Meleşcanu.

Material realizat de Ovidiu Vanghele şi Cristian Fierbinţeanu; ovidiuv@mediafax.ro; fierbinteanu@mediafax.ro