FOCUS: Funcţionarii din Parlamentul UE "au degustat" 180 kg de brânză românească şi 700 litri de vin

Expoziţia "agRO România. Tradiţii şi Recunoaştere" a adus în holul Parlamentului European alimente tradiţionale precum urda sărată, brânza de burduf, caşul afumat, cârnaţii olteneşti, dar şi vinuri din soiuri autohtone.

În paralel cu expoziţia, la restaurantul Parlamentului au fost servite timp de două zile preparate româneşti, sarmalele fiind epuizate în mai puţin de o oră. Angajaţii din Parlament au mâncat 1.400 de sarmale, 120 de kilograme de mici şi 500 de litri de ciorbă de perişoare.

Totodată, pe parcursul celor trei zile în care au fost organizate degustări, circa 3.000 de funcţionari din Parlamentul European au încercat specialităţile româneşti, mâncând circa 180 de kilograme de brânză şi 300 de kilograme de mezeluri.

În plus, la degustări nu au lipsit cozonacii, covrigii, salamul de biscuiţi sau mierea ecologică.

"Am adus pentru expoziţie în jur de 180 de kilograme de brânzeturi, caş afumat, brânză de burduf şi în coajă de brad, urdă sărată şi telemea de oaie. Cea mai căutată a fost brânza de burduf, în 50 de minute am terminat 30 de kilograme", a declarat Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Braşov.

Dintre cele 14 sortimente de mezeluri prezentate, cele mai apreciate au fost jumările, ghiudemul, slănina, pastrama de berbec şi toba.

În ceea ce priveşte vinurile, cele 500 de pahare disponibile pentru fiecare degustare au fost insuficiente.

"Am adus vinuri din soiuri autohtone româneşti, în jur de 600-700 de sticle de vin, atât alb, cât şi roşu. Intenţia noastră a fost să ne identificăm ca ţară mare producătoare de vin, prin soiurile noastre autohtone. La roşu am mers exclusiv pe Fetească Neagră, iar la alb am adus Fetească Regală, Frâncuşă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Lacrima lui Ovidiu-vin licoros românesc, şi, binenţeles, vinarsurile din trei denumiri de origine, Vinars de Târnave, Vinars de Murfatlar şi Vinars de Vrancea", a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV).

Vizitatorii au fost interesaţi să cumpere produse româneşti şi au întrebat unde pot fi găsite în Bruxelles şi de ce nu sunt cunoscute pe piaţa europeană.

"Au întrebat de ce produsele nu intră pe piaţa europeană. Nu putem să comercializăm pentru că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) nu vrea să acorde derogare de la normele europene. Toatã lumea a întrebat când ne deschidem magazin în Bruxelles", a declarat Gonţea.

El a afirmat că micii producători care fac alimente sau băuturi tradiţionale nu pot obţine ştampila pentru comerţ intracomunitar, condiţionată de respectarea unor norme stricte sanitar-veterinare, astfel că produsele nu ajung pe piaţa europeană.

"Vânzarea produselor numai la nivel de magazine româneşti în Bruxelles de exemplu, sau alte oraşe, va face să fim văzuţi exotici. Aceste magazine sunt o nişă prin care nu se fac volume. Problematica este mai amplă, pentru că există produse tradiţionale cunoscute, cum ar fi Salamul de Sibiu, care nici măcar nu poate fi scos din ţară (Salamul de Sibiu este preparat din carne de porc, iar astfel de produse realizate în România nu pot fi livrate în UE, din cauza pestei porcine – n.r.). Aceste produse trebuie promovate şi trebuie reglementat astfel încât ele să poată ajunge la consumatorul european", a declarat, la rândul său, reprezentantul ARC Ştefan Pădure.

Directorul patronatului din domeniul vinului a arătat că, pentru o mai bună promovare în domeniu va fi creat un brand sectorial.

"Au rămas surprinşi că vinurile româneşti sunt atât de bune şi că nu se găsesc. Înca nu am reuşit să avem o identitate naţională. Cred că în luna aprilie vom începe lucrul efectiv la brandul sectorial pentru vin românesc. Până în vară vom avea acest brand, prin care să transmitem un mesaj unitar când participăm la târguri şi expoziţii. În majoritatea magazinelor de specialitate, România intră în cazul fericit la raftul Europa de Sud-Est, pentru că nu ne identificăm cu un logo, cu o marcă a noastră", a spus Gheorghe.

Expoziţia "agRO România. Tradiţii şi Recunoaştere" a fost organizată de PNVV, ARC, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi europarlamentarul Constantin Dumitriu (PPE-DE/PDL).

"Scopul acestei expoziţii a fost în primul rând acela de a face lobby României, iar scopul secundar a fost de a ne afirma ca români în diversitatea europeană. Pentru ca produsele să fie mai bine reprezentate pe piaţă trebuie să ne ocupăm de lobby, pentru că dacă produsele româneşti sunt cunoscute, va fi mai uşor ca ele să pătrundă şi să se afirme pe piaţa europeană, care este o piaţă destul de dificilă şi pretenţioasă", a declarat Dumitriu.

El a mai spus că intenţionează să organizeze în luna mai sau iunie o vizită în România a membrilor Comisiei pentru Agricultură din PE.

( Material realizat de Alina Dumitrescu, alina.dumitrescu@mediafax.ro)