FOCUS:Heroină pentru consumatori săraci de la periferia Capitalei, cocaină pentru bogaţii din Centru

Poliţiştii bucureşteni ai Serviciului Antidrog au capturat, de la începutul anului 2006 şi până în prezent, în Capitală, peste o sută de kilograme de droguri de mare risc, în special heroină, acţiunile care au dust la capturarea acestor substanţe interzise întinzând-se pe mai multe luni, uneori chiar ani. În această perioadă au fost arestate 240 de persoane şi au fost destructurate 30 de grupuri infracţionale, în unele acţiuni capturile fiind de ordinul zecilor de kilograme, aşa cum s-a întâmplat în acţiunea "Jaguar", când au fost confiscate 11 kilograme de heroină.

Şeful Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, subcomisarul Cătălin Ţone, a declarat că heroina rămâne principalul drog traficat şi consumat în Bucureşti.

"Există o oarecare constanţă din punct de vedere al traficului şi consumului de heroină, cu uşoare tendinţe de creştere. De asemenea, o oarecare dezvoltare a cunoscut şi traficul şi consumul de marijuana, de haşiş, drogurile sintetice, de la deschiderea frontierelor. Sunt semnale şi lucrări din care rezultă că acestea au intrat în cantităţi mai mari pe raza municipiului Bucureşti şi acestea sunt comercializate în special în zona cluburilor şi localurilor cunoscute din Capitală", a adăugat subcomisarul Ţone.

Heroina provine în special din Iran şi Afganistan, unde se produce macul opiaceu, planta din care se extrage heroina. Pentru transportul acesteia este binecunoscută ruta balcanică de transport a heroinei, care traversează România, spre Europa Centrală şi de Vest.

În privinţa ţării de origine a drogurile sintetice, Olanda se departajează ca fiind principala ţară producătoare. Cocaina privine din America de Sud, unde sunt plantaţii de coca, planta care stă la baza producerii acestui tip de drog.

Bucureştiul - apreciat de subcomisarul Ţone ca "punctul nodal" al traficului de droguri - este, în acelaşi timp, zonă de tranzit, zonă de distribuţie de la nivel micro la nivel mai înalt, zonă de consum, dar mai ales locul unde, în majoritatea cazurilor, se organizează traficul şi chiar traficul internaţional de substanţe interzise.

Cu toate acestea, fenomenul este fluctuant. Nu se poate vorbi de o definire ca şi sistem mafiot a celor care se ocupă cu traficul de droguri, poliţiştii apreciind că, "la un nivel înalt", situaţia este sub control. În schimb, la nivelul "micro", al traficanţilor "mărunţi", există o specializare, o adaptabilitate la metodele de lucru ale Poliţiei. Mulţi dintre aceştia sunt tineri, unii chiar minori, care intră în reţele, majoritatea făcându-şi "debutul" vânzând droguri pentru a-şi obţine doza zilnică.

"În ultimii ani au fost executate operaţiuni în care au fost reţinuţi şi arestaţi membrii ai diferite reţele, unele reţele vaste cuprinzând de la 20 la 35 şi chiar 40 de membrii, dar şi reţele ceva mai restrânse de cinci, şase sau şapte persoane. O parte din aceşti infractori erau cunoscuţi ca făcând parte din lumea interlopă, din clanurile cunoscute care acţionează pe raza Capitalei", a explicat subcomisarul Cătălin Ţone.

Există totuşi dificultăţi în prinderea traficanţilor. Principalele dificultăţi survin pe fiecare caz în parte în funcţie de modul de operare al traficanţilor, care sunt ingenioşi, caută soluţii şi metode pentru a scăpa de rigorile legii, îşi perfectează neîncetat sistemul de eludare al legii. "Noi trebuie să ne adaptăm permanent la modul lor de acţiune", a subliniat subcomisarul Ţone.

Capitale are şi zonele sale "roşii", clasificate astfel din cauza unei dinamici crescute a activităţilor traficanţilor.

"Într-adevăr, unele zone au fost identificate din cazuistică, fiind zone de interes, aşa zisele «zone roşii». Putem nominaliza, de pildă, pe raza sectorului 5 Rahova, Ferentari, Baicului, Sălăjan, Pantelimon, Colentina, chiar de Bucureştii Noi. În ultima perioadă am constatat că în zona Militari traficul de heroină a înregistrat o oarecare creştere", a declarat şeful serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Bucureştiul are şi particularităţile sale în privinţa traficului de droguri, substanţele interzise mai ieftine şi care dau rapid dependenţă, cum ar fi heroina, fiind "apreciate" de consumatorii din zonele limitrofe ale Capitalei, în timp ce în cartierele "de fiţe" ale Capitalei, drogurile preferate rămân cocaina şi cele sintetice, mult mai scumpe şi care dau mai greu dependenţă.

"Nu există o limitare exactă zonală, dacă vreţi, a traficului şi consumului de droguri pe tipuri de droguri. În schimb, ca orientare generală, putem vorbi de cartierele limitrofe în care se vinde şi se consumă ceva mai multă heroină. Drogurile scumpe, precum cocaina şi derivatele de amfetamină, se consumă cu preponderenţă undeva în zona centrală a Capitalei - cartierele Dorobanţi, Herăstrău, Floreasca şi chiar Vitan", a explicat subcomisarul Cătălin Ţone.

Preţurile drogurilor în Bucureşti variază în funcţie de preţul la care se achiziţionează, de ruta pe care se transportă, de cheltuielile care se fac cu acest transport şi pe distribuţie, de numărul persoanelor implicate. Comercializarea se face, în special, la "doză", care poate fi a douăzecea parte dintr-un gram sau chiar o jumătate de gram.

"Heroina se vinde, la doză, cu preţuri cuprinse între 30 şi o mie de lei, în funcţie de mărimea dozei, de cantitatea de amestec, de compoziţia acesteia. Cocaina se comercializează în jur de o sută de euro pe gram. Despre drogurile sintetice putem spune că preţurile variază în funcţie de modul cum este prezentat, modul cum este vândut acel drog. Astfel, pastila de ecstasy se vinde cu preţuri cuprinse între 25 şi 80 de lei, iar noile tipuri de droguri care au fost capturate de lucrătorii antidrog de la Brigada Bucureşti - precum ar fi Doice-B, Doet şi Dob - se vând cu preţuri cuprinse între 500 şi 700 de euro per gram", a explicat subcomisarul Ţone.

Preţurile drogurilor sunt influenţate de acţiunile Poliţiei. În cazul capturilor mai mari sau a reţelelor destructurate, până la reluarea activităţilor infracţionale "preţul zonei" poate înregistra creşteri. O astfel de situaţie era de aşteptat în perioada summit-ului NATO, când importurile de "marfă" ar fi putut fi influenţate de înăsprirea controalelor la intrarea în ţară.

"N-am identificat modificări majore în evoluţia traficului şi consumului de droguri în perioada summit-ului, în schimb putem spune că după ce se finalizează o operaţiune importantă în cadrul căreia sunt arestate mai multe persoane, am avut şi operaţiuni în care s-au executat 39 de percheziţii domiciliare, au fost reţinute şi arestate peste 40 de persoane şi în condiţiile în care se vizează o anumită zonă, putem vorbi despre o paralizare a activităţii ilicite şi chiar putem defini aceste operaţiuni şi alt gen de infracţionalitate, în sensul că, ştim foarte bine, traficul şi consumul de droguri este legat de foarte multe ori în mod serios de infracţionalitatea măruntă, cum ar fi tâlhăriile, furturile, prin care se obţin bunuri care, comercializate ulterior, permit celui care săvârşeşte fapta să-şi procure doza zilnică", a explicat şeful Serviciului Antidrog.

România a fost ocolită, deocamdată, de marii "producători" de droguri, activitatea în domeniu rezumându-se la distribuţie şi consum.

În acţiunile lor, poliţiştii antidrog întâlnesc şi situaţii deosebite, cum ar fi persoane care folosesc subsatnţe cu efecte de drog, dar care nu sunt incluse la acest capitol în legislaţia de specialitate. Astfel, sunt cazuri în care substanţe precum anestezicele, în special cele pentru uz veterinar, au fost folosite în mod repetate de către consumatori, având un efect asemănător drogurilor clasice. Aceste substanţe au regim special, dar nu sunt incluse în lista din Legea 143/2000.

"Putem vorbi aici despre o adaptare a celor care trafichează şi consumă aceste substanţe. În primul rând, în momentul în care-i descoperim, încercăm să identificăm dacă aceste substanţe care, repet, au un regim special, au fost obţinute în mod licit sau ilicit din unităţile specializate, după care încercăm să vedem dacă există aplicabilitate şi din punct de vedere al legislaţiei pe linie antidrog, în condiţiile în care persoanele se ocupă şi cu traficul şi cu consumul unor droguri care sunt incriminate de legislaţie", a subliniat Şeful Serviciului Antidrog.

Cu toate că acţiunile Poliţiei pe linia combaterii traficului şi consumului de droguri au fost intensificate, mulţi dintre traficaţii condamnaţi revin după ispăşirea pedepsei la vechile îndeletniciri, numai că de această dată sunt mai precauţi şi au căpătat experienţă în privinţa activităţilor Poliţiei.

(Material realizat de Mircea Preda; mircea.preda@mediafax.ro)