FOCUS: Ministerul Mediului plăteşte pentru avocaţi cu 50 la sută mai mult în 2010 faţă de 2009

Procedura de achiziţie prin selecţie de oferte pentru atribuirea noului contract de servicii juridice a început în 20 aprilie, când Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a trimis invitaţii de participare către patru societăţi de avocatură, între ele şi cabinetul avocatului Constantin Cojocaru, cel care reprezentase instituţia şi în 2009. Acestea erau înştiinţate că două zile mai târziu, respectiv în dimineaţa zilei de 22 aprilie, expiră termenul de depunere a ofertelor. Caietul de sarcini a fost primit de firma avocatului Cojocaru în 21 aprilie.

Prima problemă ridicată de avocatul Cojocaru, care a fost între cei ce au reprezentat Ministerul Mediului în instanţă în mai multe procese în 2009, este aceea a modului de organizare a licitaţiei.

"Nu înţeleg de ce nu s-a făcut licitaţie publică. Valoarea contractului este destul de mare, suficient de mare pentru ca acest contract să fie încheiat prin licitaţie, cu anunţ de participare publicat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, n.r.) şi tot restul. Deşi ea nu este cunoscută oficial, valoarea întregului contract poate ajunge, anual, la preţurile valabile în 2009, undeva la 200.000 de euro. Acum, cu preţurile noi, el se ridică la circa 300.000 de euro anual, însă cei de la minister l-au «spart» pe domenii, pe trei loturi, pentru a putea face achiziţia în acest mod al selecţiei de oferte", afirmă avocatul Constantin Cojocaru, într-o declaraţie pentru MEDIAFAX.

Modelul de reprezentare a ministerului în instanţă de firme de avocatură contractate de pe piaţa liberă funcţiona la Mediu, spune Cojocaru, din anul 2007. În baza acestor contracte, ministerul era reprezentat în instanţă, între altele, în dosarele cu Roşia Montantă Gold Corporation, în cele în care se punea la îndoială modul de alocare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon sau în dosarele referitoare la ariile naturale protejate.

"Din ce cunosc, întotdeauna onorariul achitat avocaţilor a fost în cuantum de o sută de euro pe oră. În anul 2009 am avut un astfel de contract încheiat cu Ministerul Mediului, în baza căruia am reprezentat această instituţie în dosare de genul celor la care am facut referire mai sus", afirmă Cojocaru.

Avocatul a mai declarat că, în perioada în care a reprezentat instituţia, nu a pierdut "nicio astfel de cauză", ba chiar a câştigat unele procese pierdute în faţa instanţei de fond de alţi avocaţi care lucrau pentru minister.

"Probabil pe aceste considerente, contractul mi-a fost prelungit cu încă trei luni, adică de la sfârşitul anului 2009 până la 31 martie 2010", mai arată avocatul.

Alături de firma lui Cojocaru, la licitaţia din aprilie 2010 au mai fost invitate alte trei firme de avocatură, între care "Leaua şi Asociaţii" şi "Simona Gherghina şi Asociaţii".

"În considerarea faptului că pâna în acel moment contractele similare încheiate cu ministerul prevedeau un onorariu de o sută de euro pe oră, pe fondul crizei financiare am considerat potrivit să fac o diminuare, măcar simbolică, a acestui onorariu. Astfel, oferta mea financiară a fost de 95 de euro pe oră. Celelalte trei oferte depuse de contracandidaţii mei au fost fiecare, în mod bizar, de 150 de euro pe oră", spune Cojocaru, apreciind drept "paradoxal" faptul că una din firmele care acum au făcut o ofertă de 150 de euro pe oră, "Leaua şi Asociaţii", a lucrat, până în 2008, pentru Ministerul Mediului pentru un onorariu de o sută de euro pe oră.

Oferta lui Cojocaru avea însă să fie respinsă.

Printre criteriile ce urmau a fi punctate, conform caietului de sarcini, se regăsea şi existenţa unei poliţe de asigurare de răspundere profesională în valoare de 300.000 de lei.

"Deşi suma poate părea impresionantă, prima anuală ce trebuia plătită pentru aceasta este de 540 de lei, conform ofertei uneia dintre societăţile de asigurare care încheie astfel de poliţe", a declarat agenţiei MEDIAFAX avocatul Cojocaru.

Valabilitatea acestei poliţe la momentul deschiderii ofertelor era punctată, conform caietului de sarcini, cu zece puncte, în condiţiile în care diploma de doctor în drept valora cinci puncte, iar o diplomă de master în drept public era evaluată la trei puncte, a mai spus Cojocaru.

În opinia lui, modul în care existenţa poliţei de asigure valabilă în momentul deschiderii ofertelor a fost evaluată prin caietul de sarcini este "fie suspect, fie cel puţin lipsit de logică". Argumentele sale sunt, pe de-o parte, faptul că de la momentul trimiterii caietului de sarcini şi pâna la momentul deschiderii ofertelor erau mai puţin de 24 de ore, astfel că o poliţă de acest tip nu putea fi încheiată în termenul impus.

"Se cunoaşte că orice poliţă de asigurare de răspundere civilă - cele mai des întâlnite sunt cele de tip RCA - intră în vigoare la cel puţin 24 de ore de la momentul încheierii", arată avocatul Cojocaru.

Pe de altă parte, o poliţă de asigurare de răspundere civilă era, în opinia avocatului, "absolut inutilă" la momentul deschiderii ofertelor, putând fi însă folositoare după eventuala semnare a unui contract.

"Ar mai fi totuşi de menţionat că nu cunosc ca vreodată vreo societate de asigurări să achite vreo despăgubire în baza unei poliţe de asigurare pentru răspunderea profesională în cazul avocaţilor, unde este aproape imposibil de dovedit că, în situaţia unei alte abordări, instanţa ar fi admis punctul de vedere al clientului reprezentat şi i-ar fi dat acestuia câştig de cauză", afirmă Cojocaru.

Cojocaru susţine că a depus la dosar poliţa de asigurare cerută prin caietul de sarcini, însă aceasta intra în vigoare a doua zi după deschiderea ofertelor, adică în 23 aprilie, la ora 00.00, ea fiind încheiată în 22 aprilie, în urma unei cereri depuse de avocat o zi mai devreme, adică în ziua în care i-a fost trimis caietul de sarcini, de unde a aflat despre această cerinţă.

"Din procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor rezultă că am depus una conformă, ataşând toate documentele cerute. Cu toate acestea, în raportul procedurii de achiziţie, oferta mea a fost singura respinsă ca neconformă, celelalte trei, care prevedeau onorarii de 150 de euro pe oră, fiind apreciate drept corespunzătoare", afirmă avocatul.

Rezultatul procedurii de achiziţie presupune, printre altele, faptul că Ministerul Mediului şi Pădurilor va plăti, în 2010, cu jumătate mai mult pentru serviciile juridice faţă de ultimii trei ani.

Un alt efect al rezultatului licitaţiei este faptul că, din 31 martie şi până la sfârşitul lunii iunie, ministerul este reprezentat în instanţă, în procese vechi de mai mulţi ani, de avocaţi care, potrivit lui Cojocaru, "le-au preluat din mers", fără a cunoaşte dosarele, fapt ce a dus la pierderea unor litigii importante, între care avocatul a nominalizat procesul câştigat de Roşia Montană Gold Corporation pe tema autorizării construcţiei unor baraje pentru exploatarea minieră din Apuseni.

Întrebat cum celelalte trei firme participante la licitaţie au reuşit să aibă la momentul deschiderii ofertelor poliţa de asigurare de răspundere profesională valabilă, avocatul a răspuns că una dintre firme lucra deja şi cu alte ministere, astfel că avea poliţă încheiată la cererea acestora. "Despre celelalte nu ştiu ce să spun, probabil că au aflat despre cerinţa din caietul de sarcini înaintea mea, lucru care nu poate să însemne decât că fie au primit informaţii înainte de a le fi trimise cerinţele pentru licitaţie, fie că au primit documentele înaintea mea", afirmă Cojocaru.

Avocatul Cojocaru a declarat că a contestat deja procedura la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), care însă i-a respins acţiunea.

Cojocaru a cerut CNSC anularea în parte a caietului de sarcini, respectiv a prevederilor care se referă la obligativitatea existenţei poliţei de răspundere profesională anterior momentului semnării contractului şi, pe cale de consecinţă, "anularea raportului procedurii (de achiziţie, n.r.) numărul 42585 din 27 aprilie 2010 şi a oricăror acte subsecvente".

CNSC a respins însă "ca tardiv introdusă" acţiunea avocatului Cojocaru, admiţând o excepţie în acest sens invocată de minister.

Conform legii, avocatul poate contesta decizia CNSC la Curtea de Apel Bucureşti, însă el nu s-a declarat hotărât s-o facă.

Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor, contactaţi de MEDIAFAX, au confirmat creşterea cu mai mult de 50 la sută a sumei plătite de minister pentru servicii juridice, însă ei au propriile motivaţii pentru acest fapt.

"În anul 2009, Ministerul Mediului a alocat pentru serviciile de asistenţă juridică suma de 60.500 de euro pentru soluţionarea a 18 dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. (...) În anul 2010, Ministerul Mediului şi Pădurilor, pentru contractele care urmează a fi încheiate, a alocat suma de 96.723,49 euro pentru soluţionarea a peste 350 de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti", scriu reprezentanţii Ministerului Mediului, apreciind astfel că, dată fiind creşterea numărului de procese, procentul de creştere a sumei alocate pentru plata avocaţilor este justificat.

Ministerul Mediului şi Pădurilor explică şi de ce numărul proceselor a ajuns să crească atât de mult, arătând că vechilor litigii pe teme legate de protecţia mediului li s-au adăugat, începând din 2010, cele legate de administrarea pădurilor, domeniu trecut în portofoliul MMP de la Ministerul Agriculturii, precum şi procesele celor concediaţi în baza legilor de reorganizare a administraţiei publice, ulterior declarate neconstituţionale.

"Contractul nu a fost împărţit, ci procedura de atribuire a fost structurată pe trei loturi. (...) Complexitatea domeniilor pe care, în prezent, Ministerul Mediului şi Pădurilor le gestionează, precum şi numărul mare de litigii în domeniul legislaţiei muncii au reprezentat motivele pentru care s-a procedat la nominalizarea loturilor în funcţie de domeniul de specialitate pentru care instituţia are dosare pe rol", scriu reprezentanţii MPP, arătând că cele trei domenii identificate au fost litigiile pe teme de protecţia mediului, managementul silvic şi legislaţia muncii şi contencios administrativ.

Astfel, reprezentanţii MMP afirmă că celor peste o sută de dosare aflate pe rol în 2010 în litigii legate de protecţia mediului li se adaugă alte aproximativ 150 de dosare legate de domeniul silvic şi alte "numeroase" litigii în domeniul legislaţiei muncii.

Ministerul susţine că există bază legală pentru împărţirea în trei loturi a contractului de aproape 100.000 de euro şi pentru acordarea acestuia în urma unei proceduri de achiziţie prin selecţie de oferte şi nu prin licitaţie publică.

"Întrucât serviciile juridice sunt servicii care se regăsesc în Anexa 2 B, Ministerul Mediului şi Pădurilor a respectat prevederile articolului 16 alineatul 1 din OUG 34 din 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, care menţionează: «În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziţie publică ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în Anexa 2 B, atunci obligaţia de a aplica prezenta ordonanţă de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare decât cea prevăzută la articolul 57 alineatul 2 şi se limitează numai la prevederile articolelor 35 - 38 şi articolului 56. Contestaţiile privind procedura de atribuire a contractelor de servicii din categoria celor incluse în Anexa 2 B se soluţionează potrivit dispoziţiilor capitolului IX»", precizează reprezentanţii MMP.

Ministerul mai arată că, din cei 60.500 de euro plătiţi avocaţilor în 2009 pentru reprezentarea instituţiei în 18 dosare, 35.325 de euro au ajuns la cabinetul lui Cojocaru, acesta reprezentând instituţia în nouă dosare.

"Precizăm că, deşi valoarea onorariului orar al domnului avocat Constantin Cojocaru era de 100 de euro, rapoartele de activitate lunare în baza cărora i se achitau facturile emise cuprindeau un număr mare de ore, inclusiv pentru depunerea unor acte", acuză, în replică MMP.

Întrebaţi care este raţiunea pentru care Ministerul Mediului şi Pădurilor a cerut ca poliţele de asigurare de răspundere profesională să fie în vigoare la data deschiderii ofertelor, neacceptându-se o întârziere de circa 13 ore, aşa cum susţine Cojocaru că s-a întâmplat în cazul său, reprezentanţii instituţiei susţin că existenţa poliţei este "un element foarte important, ea oferind o siguranţă în îndeplinirea misiunilor încredinţate de minister avocaţilor săi".

"Prin această cerinţă s-a urmărit asigurarea unui nivel minim de calitate în realizarea asistenţei şi reprezentării juridice a Ministerului Mediului şi Pădurilor. De asemenea, existenţa unor poliţe de asigurare de răspundere profesională în cuantumul solicitat la data depunerii ofertelor, iar nu încheiate special în perspectiva contractului ce va fi semnat cu noi, a reprezentat pentru minister o garanţie suplimentară că respectivul cabinet a avut deja dosare importante, că acordă o importanţă deosebită relaţiei cu clienţii săi şi că doreşte să se asigure mai mult decât în limita minimă impusă de lege pentru cazurile de răspundere profesională, iar prin aceasta ne oferă şi nouă siguranţa că nu vom fi expuşi unor prejudicii care s-ar repercuta asupra bugetului ministerului", au răspuns oficialii MMP, într-un punct de vedere adresat agenţiei MEDIAFAX.

(Material realizat de Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro).