FOCUS: Ministrul Justiţiei - ţinta difuzării scrisorii Băncii Mondiale?

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Anton Pandrea, a anunţat că se fac verificări administrative cu privire la împrejurările în care a fost livrată către mass-media scrisoarea Băncii Mondiale, al cărei conţinut altădată ar fi făcut obiectul unor discuţii aprinse în CSM, reflectate pe măsură în mass-media.

Însă, în ultima perioadă, CSM pare uneori fie inert, fie atras sau căzut în tot felul de jocuri de culise. Discuţiile din şedinţa de joi a CSM asupra scrisorii Băncii Mondiale au fost mai mult voalate, căci presa era de faţă. Însă, scrisoarea a stârnit interes pentru jurnalişti, care au insistat să o obţină, unii chiar primind-o.

Mai mult, după ce joi seara s-a ştiut de "scurgerea informaţiilor" - trunchiate sau nu - conducerea CSM nu a avut o reacţie imediată, sugerând că a doua zi toţi jurnaliştii o pot avea.

De abia vineri după apariţia documentului în presă s-a anunţat controlul, în aceeaşi zi începând a fi puse întrebări ţintite politicienilor despre vinovăţia ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu, în legătură cu criticile Băncii Mondiale potrivit cărora ritmul reformei în justiţie a încetinit.

Misiunea instituţiei financiare a făcut verificări cu privire la stadiul derulării programelor între 25 - 29 iunie, inclusiv pentru perioada în care era la conducerea Ministerului Justiţiei, Monica Macovei, debarcată în 4 aprilie. La data verificărilor, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, avea două luni şi jumătate de ministeriat.

În aide-memoire-ul elaborat în urma verificărilor, misiunea Băncii Mondiale îşi exprimă "îngrijorarea serioasă" provocată de încetinirea ritmului reformelor şi faţă de acţiuni care "nu sunt consecvente" cu strategia de reformă, remarcând faptul că reforma a fost încetinită în privinţa unor iniţiative importante din programul de reformă al Guvernului, susţinute de această instituţie financiară internaţională şi de Uniunea Europeană.

Raportul critică în principal CSM, despre care spune că nu este consecvent în realizarea de evaluări regulate ale performanţei judecătorilor şi instanţelor. În fapt, Banca Mondială este nemulţumită de lipsa unui sistem de evaluare a performanţei judiciare care ar fi permis o salarizare a judecătorilor în funcţie de merite şi ar fi dus la responsabilizarea sistemului judiciar.

De asemenea, raportul face referire şi la recomandările pentru raţionalizarea sistemului instanţelor, făcute în urma unei diagnoze cu finanţare de la Banca Mondială şi remise Ministerului Justiţiei şi CSM, dar care nu au fost urmate de acţiuni concrete, deşi a existat un plan de implementare a raţionalizării instanţelor de la sfârşitul anului 2006.

Banca Mondială a acordat 110 milioane de dolari pentru studiile necesare reformei justiţiei din România, bani alocaţi Ministerului Justiţiei şi CSM.

Misiunea Băncii Mondiale care a elaborat acest raport a dezbătut problemele privind reforma sistemului judiciar cu Ana Lăbuş, membru al CSM, şi cu ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, care a dat asigurări că ministerul va lua măsurile necesare pentru a continua reforma. Ministrul Chiuariu a promis că Guvernul va produce un Nou Plan de Acţiune privind Măsurile de reformă până în octombrie 2007.

Iniţial, de la CSM, pentru coordonarea derulării programelor Băncii Mondiale - cum ar fi informatizarea instanţelor şi parchetelor, strategia de comunicare, repararea, renovarea, dar şi raţionalizarea sediilor instanţelor şi parchetelor - a fost desemnată judecătoarea Alexandrina Rădulescu, membru al Consiliului şi un apropiat al fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

În urma constatării unor deficienţe, aceste atribuţii au revenit judecătoarei Ana Lăbuş, membru ales al CSM. Ana Lăbuş şi-a exprimat, joi, îngrijorarea cu privire la "productivitatea programelor", unele module fiind păstrate, însă la unele "va trebui să se renunţe".

Procurorul Liviu Dăscălescu a spus, la şedinţa CSM, că Ana Lăbuş trebuie ajutată în problema fondurilor Băncii Mondiale, pentru că va veni un moment în care Consiliul va fi întrebat ce s-a făcut cu banii, suma pe care a primit-o CSM fiind de 40 de milioane de dolari. Dăscălescu a adăugat că ar fi cazul să nu se "şunteze" membrii CSM între ei.

După ce scandalul a devenit public şi a fost orientat politic împotriva ministrului Justiţiei, atât CSM, cât şi Ministerul Justiţiei au reacţionat dur împotriva Băncii Mondiale.

Într-un comunicat al Biroului de presă al CSM se arată că "acuzaţiile Băncii Mondiale la adresa Consiliului Superior al Magistraturii nu au fundament real şi nu intră în sfera atribuţiilor acesteia". Potrivit sursei citate, proiectele finanţate de Banca Mondială se încadrează din punct de vedere al termenelor şi obiectivelor stabilite în calendarul iniţial şi vor fi finalizate cel târziu la sfârşitul anului 2007.

"În ceea ce priveşte critica adusă Consilului Superior al Magistraturii cu privire la lipsa identificării unei metode obiective de promovare a magistraţilor, Consiliul Superior al Magistraturii nu înţelege îngrijorarea Băncii Mondiale, care nu a finanţat şi nu derulează niciun proiect în legătură cu acest aspect", spune CSM.

La rândul său, Ministerul Justiţiei (MJ) a criticat prezentarea trunchiată a informaţiilor privind reforma din justiţie, subliniind că Banca Mondială a felicitat ministerul pentru buna colaborare în derularea programelor, însă aprecierile instituţiei de credit cu privire la ritmul reformei reprezintă o ingerinţă.

"Toate aprecierile Băncii Mondiale cu privire la încetinirea sau blocarea progreselor din sistemul judiciar reprezintă o imixtiune în justiţia română a unui organism care nu are competenţe de evaluare profesională a acestui domeniu", se arată într-un comunicat al MJ.

MJ susţine că împrumutul pentru Proiectul de reformă a sistemului judiciar a fost acordat de Banca Mondială în mai 2006. Acesta cuprinde patru componente toate fiind în derulare, cu termen de finalizare în 2011.

"Direcţia de Implementare a Proiectelor Finanţate din Împrumuturi Externe (DIPFIE) este direcţie funcţională în cadrul Ministerului Justiţiei. Conform concluziilor raportului, «Banca Mondială felicită DIPFIE pentru activitatea derulată, cooperarea cu alţi factori implicaţi şi respectarea strictă a procedurilor Băncii privind achiziţiile şi cerinţele referitoare la administrarea financiară»", se arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Pe de altă parte, MJ subliniază că toate aprecierile Băncii Mondiale cu privire la sistemul judiciar reprezintă o imixtiune în justiţia română.

"Referirile la Legea ANI sunt total neadevărate, având în vedere că adoptarea Legii privind Agenţia Naţională de Integritate este principalul progres consemnat de Raportul de ţară din 27 iunie. De asemenea, referirile la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt eronate, din moment ce Guvernul a aprobat, în data de 25 iulie 2007, tezele prealabile ale noului Cod de Procedură Penală, Ministerul Justiţiei previzionând ca revizuirea Codului să fie terminată până în luna decembrie 2007", se arată în comunicat.

În scrisoarea Bancii Mondiale, "felicitări" revin perioadei lui Macovei - căci eforturi semnificative s-au făcut numai în ianuarie-februarie, luându-se în calcul primul semestru al acestui an - şi aprecierile negative sunt doar pentru cele două luni şi jumătate ale lui Chiuariu, care a dat asigurări că Guvernul nu va încetini procesul reformei justiţiei, instituţia financiară declarându-se "mulţumită".

Sigur că, pe fond, problemele semnalate de misiunea Băncii Mondiale trebuie dezbătute şi reforma justiţiei trebuie să continue. Iar Banca Mondială, care a dat bani pentru studii, este parţial îndreptăţită să atenţioneze autorităţile. Ministrul Justiţiei trebuia şi el să urgenteze reformele imediat după ce şi-a preluat portofoliul.

Cu toate acestea, modul în care CSM a gestionat subiectul, precum şi modul în care au fost orientate acuzaţiile nu fac decât să manipuleze opinia publică pe criterii politice şi să ducă la o tensionare inutilă a relaţiilor între Ministerul Justiţiei, CSM şi Banca Mondială. Prin comunicatele oficiale pe care le-au dat după izbucnirea scandalului, Ministerul şi Consiliul nu au făcut altceva decât să se răstească la Banca Mondială, acuzând-o de imixtiune în Justiţie.

Totuşi, cine va plăti pentru gafele, dacă acestea există, în derularea programelor pe banii Băncii Mondiale?

(Lucia Efrim; toto@mediafax.ro)